Dear Starseeds

 

Dear Starseeds,

Our memories have been hijacked for so long,

We struggled with punishments that were not ours,

We understood the impostors who arrogated themselves as Elohims,

Now we will break the veil,

We’re the new Ancestors.

We’re creating the New Earth.

We’re creating the New History, and this time we’re the ones to lead the way to true Consciousness, true Freedom, true Oneness, and unconditional Love.

Are you embracing your role yet?!

/

Dragi seminţe stelare,

Amintirile noastre au fost deturnate de atâta timp,

Ne-am luptat cu pedepse care nu erau ale noastre,

Am înțeles impostorii care s-au arogat drept Elohimi,

Acum vom sparge vălul,

Suntem noii Strămoși.

Creăm Noul Pământ.

Creăm Noua Istorie și de data aceasta suntem noi cei care ne conduc calea către adevărata Conștiință, adevărata Libertate, adevărata Unitate și Iubire necondiționată.

Vă îmbrățișaţi deja rolul?!

Forms of love / Formele iubirii

 Iubirea poate avea trei forme.

Prima dintre ele este dependenţa. Este forma de iubire pe care o trăiesc majoritatea oamenilor, cel puţin 99%. Iubirea, care ar putea deschide porţile paradisului, în această formă poate deschide porţile infernului, mai degrabă. Soţul este dependent de soţie, iar soţia este dependentă de soţ. Fiecare îl exploatează pe celălalt, fiecare se posedă unul pe celălalt, fiecare îl reduce pe celălalt la un bun de consum.

A doua formă este independenţa. Iubirea dintre două persoane independente se întâmplă rareori. Adaptarea unul la celălalt nu e posibilă, pentru că ambele persoane sunt cu totul independente, astfel există în permanenţă conflict. Nici unul nu este dispus să accepte adaptări după celălalt. Şi acest caz, deşi este rareori întâlnit, generează nefericire. Este aproape imposibil de trăit cu oameni cu totul independenţi, cel puţin în mintea lor. În această categorie se regăsesc mai ales savanţii, artiştii, gânditorii. Ei dau o oarecare libertate celuilalt, dar această libertate se aseamănă într-un anumit fel cu indiferenţa. Dau mai mult senzaţia că celalalt nu contează pentru ei, că nu le pasă de celălalt. Îşi lasă reciproc spaţiu, nu se bagă în sufletul celuilalt, sunt mai ataşaţi de libertatea lor decât de iubire, şi nu vor să îşi compromită acea libertate. Relaţia pare a fi mai mult de suprafaţă, ei se feresc de regulă de profunzimi.

Primele două forme nu sunt în realitate iubire, ci mai mult aranjamente sociale, biologice, psihologice.

A treia formă este interdependenţa. Ea se întâmplă extem de rar. Atunci când se întâmplă, pământul devine un paradis. Acum poate fi vorba cu adevărat despre iubire, cele două persoane ating o sincronizare minunată, de parcă ar fi un suflet în două corpuri. Ele parcă respiră una pentru cealaltă. Această formă de iubire este de ordin spiritual. Osho sublinia faptul că „într-o relaţie profundă, dragostea cuiva poate avea rezonanţe în tine şi îţi aduce adâncimile în fiinţă. Sunt două modalităţi de a te descoperi: una este meditaţia, cealaltă este dragostea. Prin celălalt, devii conştient de fiinţa ta interioară. El devine un drum pentru a ajunge la tine însuţi. Cu cât dragostea este mai profundă, cu atât voi sunteţi mai profunzi. Dacă iubeşti pe cineva şi profunzimile tale vorbesc cu ale lui, ai o întâlnire în Fiinţă; dacă nu se întâmplă aceasta, renunţă – dar nu crea nici un conflict, bătălie sau luptă pentru aceasta, nu vă distrugeţi unul pe altul. Căutaţi în altă parte persoana care există şi care vă va iubi. Nu vă stabiliţi alături de cineva care nu este pentru voi.”

Love can take three forms.

The first of these form of love is addiction. It is the form of love that most people experience, at least 99%. Love, which could open the gates of paradise, in this form can open the gates of hell, rather. The husband is dependent on the wife, and the wife is dependent on the husband. Each exploits the other, each possesses the other, each reduces the other to a consumer good.

The second form is independence. The love between two independent people rarely happens. Adaptation to each other is not possible, because both people are completely independent, so there is always conflict. Neither is willing to accept adaptations after the other. And this case, although rarely encountered, generates unhappiness. It is almost impossible to live with completely independent people, at least in their minds. In this category are found mainly scientists, artists, thinkers. They give some freedom to the other, but this freedom is in a way similar to indifference. They give more the feeling that the other does not matter to them, that they do not care about the other. They leave each other space, they don't get into each other's souls, they are more attached to their freedom than to love, and they don't want to compromise that freedom. The relationship seems to be more superficial, they usually avoid depths.

The first two forms are not really love, but rather social, biological, psychological arrangements.

The third form is interdependence. It happens extremely rarely. When it happens, the earth becomes a paradise. Now it can really be about love, the two people reach a wonderful synchronization, as if they were a soul in two bodies. They seem to breathe for each other. This form of love is spiritual. Osho pointed out that “in a deep relationship, someone's love can resonate in you and bring your depths into your being. There are two ways to discover yourself: one is meditation, the other is love. Through the other, you become aware of your inner being. He becomes a way to reach yourself. The deeper the love, the deeper you are. If you love someone and your depths speak to his, you have an encounter in the Being; if this does not happen, give up - but do not create any conflict, battle or fight for it, do not destroy each other. Look elsewhere for the person who exists and who will love you. Don't settle down with someone who isn't for you. "

Intersecting stories / Poveşti intersectate

Povestea ta este despre tot ceea ce ai generat tu.

Povestea mea este despre tot ce am generat eu.

La un moment dat, ele s-au intersectat, am învăţat nişte lecţii, iar când aceste lecţii s-au terminat, poveştile au mers mai departe, fiecare pe drumul lor.

Ştim că e multă nostalgie când ele pleacă mai departe, dar aproape toate poveştile sunt făcute doar pentru a genera lecţii, în funcţie de matricea fiecăruia. Ştii, la un moment dat lecţiile se termină… relaţiile între acele poveşti se topesc şi dispar, sau dimpotrivă, devin treptat dure şi extreme, dacă nu le laşi să îşi urmeze cursul firesc.

Foarte rar, există cu adevarat poveşti care vin altfel, trăiesc altfel, nu se termină ca toate altele, şi pentru că ele nu vin pentru lecţii, ci vin doar atunci când fiinţele au progresat îndeajuns încât să nu mai fie nevoie de lecţii, şi pur şi simplu vin cu convergenţă armonică. Când astfel de poveşti se întâlnesc, tot Universul se pune alături lor, pentru a le ajuta să construiască.

Aici trebuie să ajungem, cu toţii. Toţi merităm să devenim cei mai buni şi să fim fericiţi! Dar nu putem forţa lucrurile în acest sens, vom deveni doar atunci când merităm, când am alchimizat memoriile noastre karmice. Şi atunci se va întâmpla, pur şi simplu, în mod natural. Vom ştii că a venit vremea, prin modul în care se aşează lucrurile, cu totul altfel decât tot ce am trăit până acum.

Your story is about everything you have generated.

My story is about everything I generated.

At one point, they intersected, we learned some lessons, and when those lessons were over, the stories went on, each on its own.

We know there is a lot of nostalgia when they go on, but almost all stories are made just to generate lessons, depending on the matrix of each of us. You know, at some point the lessons end… the relationships between those stories melt and disappear, or on the contrary, they gradually become harsh and extreme, if you don't let them follow their natural course.

Very rarely, there are really stories that come differently, live differently, do not end like all the others, and because they do not come for lessons, but come only when beings have progressed enough that there is no need for lessons, and they simply come with harmonic convergence. When such stories come together, the whole Universe joins us to help them build.

This is where we all need to get. We all deserve to be the best and be happy! But we cannot force things in this direction, we will become only when we deserve it, when we have alchemized our karmic memories. And then it will simply happen naturally. We will know that the time has come, by the way things are arranged, completely different from everything we have experienced so far