De ce socialismul şi în general
politicile de stânga nu au viitor?
De ce naţiunile care au acceptat această doctrină au
involuat?
Citiţi mai jos un experiment care vă ajută să
înţelegeţi în amănunt de ce mecanismul socialismului este unul nerealist
şi dăunător pe termen lung. Experimentul
de mai jos este real, s-a întâmplat în Suedia:
Un profesor de economie de la un
colegiu a declarat că nu a picat vreodată pe cineva anume la examene, dar a
picat odată o grupă întreagă.
Acea clasă a insistat în
dezbateri că socialismul este funcţional şi că nimeni nu ar trebui să fie sărac
şi nimeni bogat, toată lumea EGALĂ!
Profesorul le-a răspuns:
"Bine, vom face în grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Se va
face media întregii voastre grupe la examenele viitoare şi fiecare dintre voi va
primi aceeaşi notă rezultată ca realizare a grupului vostru, astfel probabil niciunul
dintre voi nu va pica examenul şi niciunul nu va primi nota maximă."
După primul test, notele au fost
adunate şi împărţite la numărul de studenţi, şi în final toţi au primit nota 8.
Studenţii care au studiat intens
au fost supăraţi, dar cei care au învăţat mai puţin au fost bucuroşi peste măsură.
Fiindcă cel de-al doilea test se
apropia, studentii care studiaseră puţin au învăţat şi mai puţin, iar cei care
studiaseră mai intens şi-au spus că şi ei vor o "pomană", astfel încât
şi ei au studiat mai puţin. Media la cel de-al doilea test a fost doar 6!
Nimeni nu mai era fericit, cu excepţia probabil a celor mai puţin silitori,
care nu au învăţat deloc şi totuşi au trecut examenul, cu ajutorul celorlalţi
colegi care s-au implicat mai mult. A urmat şi cel de-al treilea test, când teoretic nu se mai putea întâmpla
nimic nou. Continuând comportamentul deprins la testul precedent, delăsarea a
atins cote şi mai înalte, încât
media notelor a fost 4!
Notele nu au fost crescătoare
deoarece au apărut disensiunile, acuzaţiile, ura, şi nimeni nu a vrut să înveţe
pentru beneficiul altuia. Spre marea surpriză a tuturor studenţilor, toţi au
picat!
Profesorul le-a spus că la fel,
socialismul va eşua în final, deoarece, atunci când recompensa este mare,
efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar când statul nu mai
acordă acea recompensă, nimeni nu va încerca sau va vrea să aiba succes. În
sinteză putem spune că: "Nu se poate legifera ca săracul să fie liber, iar
bogatul în afara libertăţii. Ceea ce primeşte o persoană, fără a fi muncit
pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la rândul ei, nu primeşte proporţional
cu cât a muncit.”
Statul nu poate da cuiva ceva, fără
să fi luat mai înainte de la altcineva. Când o mare parte din populaţie vede că
poate să nu muncească, pentru că cealaltă parte va avea grijă de ea, şi când cei
care au muncit realizează că nu are sens să mai muncească, pentru că alţii sunt
beneficiarii muncii lor, atunci, acesta este sfârşitul oricărei naţiuni. Nu poţi
multiplica bogăţia şi valorile divizându-le.
Socialismul nu doar că promite venituri
necuvenite unei părţi a cetăţenilor, ci dă frâu liber folosirii abuzive a
resurselor concentrate în mâna câtorva oligarhi, care fac din ţara pe care o
reprezintă moşia lor, iar pe cei care muncesc şi îi întreţin îi consideră
slugile lor; pentru că aceşti oligarhi şi aceste clanuri de interese cred că
totul li se cuvine. Astfel, societatea devine un loc al nedreptăţilor şi
abuzurilor: bogaţii au totul fără să depună efort, iar cei care muncesc devin
împovăraţi de taxarea fără limite şi în consecinţă veniturile lor devin infime,
oricât de multe rezultate ar avea munca lor. Cu timpul, conducătorii
socialişti, vor recurge la limitarea drepturilor şi libertăţilor pentru a
păstra – zic ei – ordinea şi
liniştea societăţii pe care o dirijează. În paralel, vor dezvolta o propagandă
care să suprime individualităţile şi valorile, care să adoarmă conştiinţa celor
care ţin societatea pe umeri şi le induce exact contrariul realităţii în care
trăiesc. Vor
“dezvolta” o societate bolnavă, fără o justiţie funcţională şi indepedentă,
care să sancţioneze derapajele, în care nu este răsplătită munca, ci aceia care
chiulesc, o societate care se dezmembrează până la urmă, iar paraziţii care au
dus-o în acea stare vor căuta o nouă comunitate pe
care să o devoreze.
Aveţi exemple peste tot în lume, unde socialismul a distrus ţările în care
acesta s-a instalat, decalajele economice a respectivelor ţări sunt enorme faţă de ţările unde democraţia şi
recompensarea progresivă a muncii s-a întărit. Nu mai departe, încercările timide de tranziţie de la socialism
spre o societate mai evoluată, cu model occidental, au căzut pe mâna
oligarhilor socialişti şi ai odraslelor acestora, şi a întregului clan de
favorizaţi ai sistemului, produşi ai unei societăţi profund inegale (şi
nedrepte), deşi aceasta se proclama însuşi cea mai egală dintre toate. Aceştia
au avut grijă să deturneze mare parte din resursele ţării, chiar şi după “căderea regimurilor totalitare” în scop propriu, fără a le păsa deloc de
soarta ţării şi a celorlaţi semeni. În acest sens, şi-au construit
instituţii subordonate lor, care
doar se pretind democratice şi independente, instituţii care vor proteja
corupţia la nivel de stat şi vor favoriza mai departe pe cei care au obţinut
foloasele necuvenite, nu prin propriul merit.
Atunci când cineva din afara sistemului doreşte să corecteze situaţia
creată, are prea puţine pârghii la îndemănă, în plus propaganda va deturna
atenţia de la realitatea existentă şi îl va invinovăţi pe cel care vrea să
schimbe starea faptică de faptul că ar fi unealta unor interese străine
statului şi îi va asmuţi pe cei asistaţi social împotriva cotizanţilor la
bunăstarea comună. Iar când cei asistaţi, plus cei care dobândesc foloase
necuvenite, vor fi mai mulţi decât cei care contribuie activ la susţinerea
societăţii, asistăm la un paradox, vor fi mai mulţi numeric şi vor determina
prin votul lor majoritar evoluţia ulterioară a societăţii “democratice”
pe un drum fără de întoarcere. Căci,
nu-i aşa? Infractorilor şi celor care comit abuzuri asupra societăţii le convine faptul că ei pot face legile,
atunci când ei ajung majoritari, şi “democraţia” acesta deturnată de la valorile ei, le oferă terenul perfect
pentru a prospera.