sâmbătă, 10 noiembrie 2018

Pilda căruţei goale



“Atunci când văd o persoană vorbind prea mult, fiind inoportun şi lăudăros, simţindu-se atotştiutor (chiar şi în domeniile în care interlocutorul său are incomparabil mai multă competenţă), străduindu-se să reducă valoarea celor dimprejurul său şi să le încalce liberul arbitru, îmi aduc aminte de pilda căruţei goale:
-         Cum ştii dacă o căruţă este goală, chiar dacă încă nu o poţi vedea?
-         Este foarte uşor. Datorită zgomotului. Cu cât este mai goală căruţa, cu atât este mai puternic zgomotul pe care îl face.”  
(*articolul este preluat de pe internet, sursa necunoscută)

miercuri, 6 iunie 2018

De ce socialismul a îmbolnăvit societăţile unde acesta s-a manifestat?



De ce socialismul şi în general politicile de stânga nu au viitor?
De ce naţiunile care au acceptat această doctrină au involuat?
Citiţi mai jos un experiment care vă ajută să înţelegeţi în amănunt de ce mecanismul socialismului este unul nerealist şi dăunător pe termen lung. Experimentul de mai jos este real, s-a întâmplat în Suedia:

Un profesor de economie de la un colegiu a declarat că nu a picat vreodată pe cineva anume la examene, dar a picat odată o grupă întreagă.
Acea clasă a insistat în dezbateri că socialismul este funcţional şi că nimeni nu ar trebui să fie sărac şi nimeni bogat, toată lumea EGALĂ!
Profesorul le-a răspuns: "Bine, vom face în grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Se va face media întregii voastre grupe la examenele viitoare şi fiecare dintre voi va primi aceeaşi notă rezultată ca realizare a grupului vostru, astfel probabil niciunul dintre voi nu va pica examenul şi niciunul nu va primi nota maximă."
După primul test, notele au fost adunate şi împărţite la numărul de studenţi, şi în final toţi au primit nota 8.
Studenţii care au studiat intens au fost supăraţi, dar cei care au învăţat mai puţin au fost bucuroşi peste măsură.
Fiindcă cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiaseră puţin au învăţat şi mai puţin, iar cei care studiaseră mai intens şi-au spus că şi ei vor o "pomană", astfel încât şi ei au studiat mai puţin. Media la cel de-al doilea test a fost doar 6! Nimeni nu mai era fericit, cu excepţia probabil a celor mai puţin silitori, care nu au învăţat deloc şi totuşi au trecut examenul, cu ajutorul celorlalţi colegi care s-au implicat mai mult. A urmat şi cel de-al treilea test, când teoretic nu se mai putea întâmpla nimic nou. Continuând comportamentul deprins la testul precedent, delăsarea a atins cote şi mai înalte,  încât media notelor a fost 4!
Notele nu au fost crescătoare deoarece au apărut disensiunile, acuzaţiile, ura, şi nimeni nu a vrut să înveţe pentru beneficiul altuia. Spre marea surpriză a tuturor studenţilor, toţi au picat!
Profesorul le-a spus că la fel, socialismul va eşua în final, deoarece, atunci când recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar când statul nu mai acordă acea recompensă, nimeni nu va încerca sau va vrea să aiba succes. În sinteză putem spune că: "Nu se poate legifera ca săracul să fie liber, iar bogatul în afara libertăţii. Ceea ce primeşte o persoană, fără a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la rândul ei, nu primeşte proporţional cu cât a muncit.”
Statul nu poate da cuiva ceva, fără să fi luat mai înainte de la altcineva. Când o mare parte din populaţie vede că poate să nu muncească, pentru că cealaltă parte va avea grijă de ea, şi când cei care au muncit realizează că nu are sens să mai muncească, pentru că alţii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, acesta este sfârşitul oricărei naţiuni. Nu poţi multiplica bogăţia şi valorile divizându-le.

Socialismul nu doar că promite venituri necuvenite unei părţi a cetăţenilor, ci dă frâu liber folosirii abuzive a resurselor concentrate în mâna câtorva oligarhi, care fac din ţara pe care o reprezintă moşia lor, iar pe cei care muncesc şi îi întreţin îi consideră slugile lor; pentru că aceşti oligarhi şi aceste clanuri de interese cred că totul li se cuvine. Astfel, societatea devine un loc al nedreptăţilor şi abuzurilor: bogaţii au totul fără să depună efort, iar cei care muncesc devin împovăraţi de taxarea fără limite şi în consecinţă veniturile lor devin infime, oricât de multe rezultate ar avea munca lor. Cu timpul, conducătorii socialişti, vor recurge la limitarea drepturilor şi libertăţilor pentru a păstra – zic ei – ordinea şi liniştea societăţii pe care o dirijează. În paralel, vor dezvolta o propagandă care să suprime individualităţile şi valorile, care să adoarmă conştiinţa celor care ţin societatea pe umeri şi le induce exact contrariul realităţii în care trăiesc.  Vor “dezvolta” o societate bolnavă, fără o justiţie funcţională şi indepedentă, care să sancţioneze derapajele, în care nu este răsplătită munca, ci aceia care chiulesc, o societate care se dezmembrează până la urmă, iar paraziţii care au dus-o în acea stare vor căuta o nouă comunitate pe care să o devoreze.

Aveţi exemple peste tot în lume, unde socialismul a distrus ţările în care acesta s-a instalat, decalajele economice a respectivelor ţări sunt enorme faţă de ţările unde democraţia şi recompensarea progresivă a muncii s-a întărit. Nu mai departe, încercările timide de tranziţie de la socialism spre o societate mai evoluată, cu model occidental, au căzut pe mâna oligarhilor socialişti şi ai odraslelor acestora, şi a întregului clan de favorizaţi ai sistemului, produşi ai unei societăţi profund inegale (şi nedrepte), deşi aceasta se proclama însuşi cea mai egală dintre toate. Aceştia au avut grijă să deturneze mare parte din resursele ţării, chiar şi după “căderea regimurilor totalitareîn scop propriu, fără a le păsa deloc de soarta ţării şi a celorlaţi semeni. În acest sens, şi-au construit instituţii subordonate lor, care doar se pretind democratice şi independente, instituţii care vor proteja corupţia la nivel de stat şi vor favoriza mai departe pe cei care au obţinut foloasele necuvenite, nu prin propriul merit.

Atunci când cineva din afara sistemului doreşte să corecteze situaţia creată, are prea puţine pârghii la îndemănă, în plus propaganda va deturna atenţia de la realitatea existentă şi îl va invinovăţi pe cel care vrea să schimbe starea faptică de faptul că ar fi unealta unor interese străine statului şi îi va asmuţi pe cei asistaţi social împotriva cotizanţilor la bunăstarea comună. Iar când cei asistaţi, plus cei care dobândesc foloase necuvenite, vor fi mai mulţi decât cei care contribuie activ la susţinerea societăţii, asistăm la un paradox, vor fi mai mulţi numeric şi vor determina prin votul lor majoritar evoluţia ulterioară a societăţii “democratice” pe un drum fără de întoarcere. Căci, nu-i aşa? Infractorilor şi celor care comit abuzuri asupra societăţii le convine faptul că ei pot face legile, atunci când ei ajung majoritari, şi “democraţia” acesta deturnată de la valorile ei, le oferă terenul perfect pentru a prospera.

sâmbătă, 20 ianuarie 2018

Hotarele municipiului Turda

În urma unui efort care s-a întins pe parcursul a cinci ani, între începutul anului 2013 şi începutul anului 2018, am reuşit să conturez lista hotarelor care aparţin administrativ de municipiul Turda, judeţul Cluj. Am început la debutul anului 2013 cu a strânge informaţii cu privire la hotarele Turzii – are Turda hotare?, care sunt acele hotare?, cum se numesc?, unde sunt ele situate? Au fost multe întrebări la care nu putea răspunde nimeni în totalitate, şi mai ales nu găseai aproape nici o informaţie pe internet despre acestea, şi nici prin bibliotecile unde avem acces oamenii de rând.
Câteva luni mi-a luat la început să aflu cum pot ajunge la unele persoane care pot furniza informaţii despre hotarele Turzii. Treptat, prin mai 2013, am reuşit să conturez o schiţa în plan cu aceste hotare şi cu limitele administrative ale municipiului Turda. Cum nu aveam acces la programe specializate de digitizare şi baze de date foarte detaliate, mi-a fost greu să le pun cap la cap, deşi aveam câteva detalii despre fiecare din aceste hotare în parte.
În lunile iulie şi august 2013, însoţit pe rând de prieteni, apoi de tatăl meu, am reuşit să merg pe teren, la fiecare dintre aceste hotare, să-mi fac schiţe de teren la faţa locului, să imortalizez fotografii, pentru a mă elucida în detaliu cu privire la particularităţile fiecăruia dintre aceste hotare ale Turzii. Dispunând de o maşină care nu mă prea ajuta pe drumurile greu practicabile din hotarele Turzii, fără tracţiune integrală şi fără gardă apreciabilă la sol, şi nici măcar cu motor puternic, să mă salveze dacă mă înţepeneam pe undeva, a fost chiar o idee nebunească să cred că voi ajunge în toate acele locuri teafăr. Maşina mi s-a stricat de mai multe ori chiar, din cauza drumurilor foarte greu practicabile, dar am reparat-o şi am continuat să duc la bun sfârşit ceea ce am început.
Întregul an 2013 a fost dedicat apoi arhivării şi prelucrării acelor fotografii ridicate în timpul verii. Încă era totul foarte schematic, departe de a avea o bază de pornire pentru a trata mai serios fiecare dintre hotarele Turzii.
Mi-a căzut foarte greu imposibilitatea de a digitiza, cu mijloacele de care dispuneam întreaga suprafaţă, şi de a face diagrame complexe şi modele tridimensionale ale reliefului, plus posibilitatea de a edita hărţi interactive. Negăsind pe moment nici o soluţie în acest sens, am început în anul 2014 la executarea unor planuri ale fiecăruia dintre hotare, realizate manual, pe hârtie, pe care apoi le-am scanat. Execuţia acestor planuri mi-a luat circa trei ani, iar în octombrie 2017 le aveam pe toate scanate şi arhivate.
Am început pe baza informaţiilor de care dispuneam şi a planurilor realizate, să detaliez câteva repere despre fiecare hotar al Turzii în parte. Caracterizarea lor am făcut-o direct în word, în formă finală, fără a mai aloca timp verificării fiecărui hotar în parte, sper totuşi că nu s-au strecurat multe greşeli. Dacă totuşi s-au strecurat, este vreme să le corectăm pe parcurs.
Întregul proiect al hotarelor Turzii nu se vrea o caracterizare detaliată a acestora, ci doar o creionare generală a fiecărui hotar în parte, o bază de pornire pentru cei care vor să aprofundeze, bază pe care eu la rândul meu nu am avut-o şi la care am muncit peste cinci ani doar pentru a atinge câteva puncte de reper.
Pe lângă hotarele Turzii tratate în fiecare postare din ultimele luni, există gospodării izolate, pe care nu le-am putut trata în cadrul vreunul hotar, dar şi cel mai probabil am descoperit încă cel puţin un hotar nou faţă de lista iniţială conturată în 9 mai 2013. Aceste gospodării izolate o să încerc să le amintesc acum, într-o succintă trecere în revistă, de la nord spre sud: la vest de acumularea Fâneaţa Vacilor II (46.600043°N, 23.759809°E), la estul Dealului Spânzurătorii (46.594188°N, 23.758090°E), pe drumul dintre Uscător şi Acăţari, în dreapta, pe o terasă exploatată agricol (46.586727°N, 23.810828°E), vechea vatră a unui sat medieval dispărut între timp – Kölyköd (46.589263°N, 23.826821°E), la vest de Dealul Cetăţii (46.579484°N, 23.750309°E, dar şi 46.580214°N, 23.748013°E), pe Dealul Zâna Mare (46.564956°N, 23.765072°E, dar şi 46.570444°N, 23.751108°E), în valea pârâului Pordei (46.563366°N, 23.751377°E), un grup de gospodării la sud de Triajul CFR Turda (46.549955°N, 23.804981°E) şi un grup de gospodării la est de cimitirul Oprişani (46.547959°N, 23.817373°E).
Recapitulăm fiecare dintre hotarele Turzii tratate în acest proiect:
- Buha;
- Pichel;
Ţin să mulţumesc persoanelor care au sprijinit cu energia lor începerea proiectului numit hotarele Turzii, lor li se datorează o parte din ceea ce am realizat astăzi, şi ca să nu se supere nimeni, le enumăr în ordine alfabetică:
Bar Sandra (autoarea blogului Otra fachada de Rumania);
Catalina Ana Maria (autoarea blogului Lumea văzută din Turda);
- Coman Vasile;
Reti Maria
Roşa Adela (autoare a blogului Adel'h)
- alţi localnici din respectivele hotare, care au vrut să rămână anonimi.

Update 11.02.2018 - harta de ansamblu a teritoriului administrativ al municipiului Turda:
Municipiul Turda - teritoriul administrativ

Hotarele Turzii - 27. Valea Sărată

Valea Sărată este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, aşezat în valea pârâului Valea Sărată, în nordul Depresiunii Valea Sărată-Durgău. A nu se confunda cu locaţia Strada Valea Sărată, din municipiul Turda, care porneşte spre nord de la intersecţia străzilor Ecoului şi Viile Hangaş, în cartierul Turda Nouă.
Hotarul Valea Sărată este format în acest moment din zece gospodării, câteva adăposturi temporare şi alte urme vechi de locuire. În anul 2007, în registrul primăriei, pe această adresă nu figura nici o gospodărie. Ca şi suprafaţă totală, hotarul Valea Sărată este unul dintre cele mai extinse hotare aflate în administraţia municipiului Turda, în trecut fiind probabil un sat închegat. Hotarul Valea Sărată este compus în prezent trei nuclee de gospodării: nucleul nordic, pe Valea Sărată, de la confluenţa cu Valea Crăciunului până la cea cu Valea Durgăului; nucleul sudic, pe Valea Durgăului, înainte de confluenţa cu Valea Sărată, la marginea pantelor estice ale Dealului Slăninii; nucleul estic, la sud de pârâul Valea Sărată, între confluenţele cu Valea Durgăului, respectiv Valea Porcilor.
La hotarul Valea Sărată se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din cartierul Băile Sărate, din zona Uscătorului de Porumb (Strada Frăgărişte), continuând pe un drum asfaltat (DJ 161B, în direcţia noii intrări a Salinei Turda), coborâm panta până aproape la bază, înainte de a ajunge în Depresiunea Durgău (Aleea Durgăului), apoi la dreapta, vis-a vis de intersecţia cu Aleea Erasmus Nyárády, pe un drum local, nepavat, care urmăreşte cursul Văii Durgăului spre aval, 2,1 km, după care traversăm cursul Văii Sărate, şi ţinând stânga, în direcţia confluenţei Văii Durgăului cu Valea Sărată, o luăm imediat apoi pe ramificaţia cea mai din dreapta, de la baza versantului, pe marginea estică a depresiunii, de unde continuăm spre nord fără a ne abate, încă 1,4 km, în total 3,5 km de la marginea municipiului Turda.
Hotarul Valea Sărată este legat, prin intermediul unor drumuri locale, nepavate, cu alte alte hotare din vecinătate: Acăţari, Valea Lungă Mică, Ciocăneşti, Valea Caldă Mică, Ciurgău, Crăciuneşti, Pichel, Mărăcineni.
Localizarea GPS a hotarului Valea Sărată este: 46.610619 ° latitudine nordică, 23.810400 ° longitudine estică (46°36'38.2"N, 23°48'37.4"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Valea Sărată din extravilanul municipiului Turda

vineri, 19 ianuarie 2018

Hotarele Turzii - 26. Valea Lungă Mică

Valea Lungă Mică este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, aşezat în valea pârâului Valea Lungă Mică*, tributar al Văii Sărate (*a nu se confunda cu Valea Lungă Mică, tributar pe stânga al Văii Florilor, în apropierea Haltei Ploscoş).
În hotarul Valea Lungă Mică se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din cartierul Băile Sărate, din zona Uscătorului de Porumb (Strada Frăgărişte), continuând pe un drum asfaltat (DJ 161B, în direcţia noii intrări a Salinei Turda), coborâm panta până aproape la bază, înainte de a ajunge în Depresiunea Durgău (Aleea Durgăului), apoi la dreapta, pe un drum local, nepavat, care urmăreşte cursul Văii Durgăului spre aval, apoi al Văii Sărate spre amonte, încă 2,7 km, după care traversăm cursul Văii Sărate, şi ne îndreptăm spre nord, pe un drum local nepavat, care urcă pe cursul pârâului Valea Lungă Mică, încă 1,1 km, în total 3,8 km de la marginea municipiului Turda.
O rută alternativă spre hotarul Valea Lungă Mică porneşte din zona Durgău, de la noua intrare în Salina Turda, urmând un drum pavat cu piatră (DJ 161B, în direcţia Ploscoş) 2,6 km, până în zona hotarului Ciurgău, apoi la dreapta, pe un drum local, nepavat, care coboară de-a lungul unui afluent al pârâului Valea Lungă, apoi pe Valea Lungă până întâlneşte cursul Văii Sărate 2,1 km, iar de aici ajungem pe traseul comun descris anterior, cei 1,1 km care urcă pe cursul pârâului Valea Lungă Mică (în total 5,8 km). O altă rută alternativă, care porneşte tot din zona Durgău, continuând pe acelaşi drum pavat cu piatră, DJ 161B, în direcţia Ploscoş, 4,4 km, până în Vârful Dealul Rotund (460 m alt.), iar apoi la dreapta pe un drum local care coboară de-a lungul pârâului Valea Lungă 2 km până la intersecţia din Valea Sărată cu drumul comun care urcă de-a lungul cursulului pârâului Valea Lungă Mică, înca 1,1 km (în total 7,5 km).
Hotarul Valea Lungă Mică este conectat, prin intermediul unor drumuri locale, nepavate, cu alte alte hotare din vecinătate: Ciocăneşti, Valea Caldă Mică, Valea Sărată, Ciurgău.
Localizarea GPS a hotarului Valea Lungă Mică este: 46.612740 ° latitudine nordică, 23.797180 ° longitudine estică (46°36'45.9"N, 23°47'49.9"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Valea Lungă Mică din extravilanul municipiului Turda

sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Hotarele Turzii - 25. Valea Caldă Mică

Valea Caldă Mică este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, aşezat în valea pârâului Valea Caldă Mică* (*tributar al Văii Sărate, a nu se confunda cu Valea Caldă Mică tributar al Văii Calde Mari), dar şi pe colectorul său, Valea Sărată.
În hotarul Valea Caldă Mică se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din zona Durgău, de la intrarea nouă în Salina Turda, continuând pe un drum pavat cu piatră (DJ 161B, în direcţia Ploscoş) 6 km, apoi la dreapta, pe un drum local, nepavat, încă 1,1 km. O rută alternativă, mai scurtă cu 900 m, dar cu pavaj degradat sau inexistent, leagă hotarul Valea Caldă Mică de municipiul Turda, urmând drumul comunal DC 69 în direcţia Adămeşti / Ploscoş, din cartierul Băile Sărate (capătul nordic al Străzii Frăgărişte) 3,7 km, iar apoi la stânga, pe un drum local, care coboară în Valea Sărată, în aval de confluenţa cu pârâul Valea Crăciunului, iar apoi urcă spre izvoarele Văii Sărate, însumând 2,4 km pe acest drum local. Din Valea Caldă Mică se poate ajunge, prin intermediul unor drumuri locale, în alte hotare învecinate: Ciocăneşti, Valea Lungă Mică, Valea Sărată, Pichel, Crăciuneşti, Adămeşti (com. Ploscoş).
Poziţia GPS a hotarului Valea Caldă Mică este: 46.621068 ° latitudine nordică, 23.812455 ° longitudine estică (46°37'15.8"N, 23°48'44.8"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Valea Caldă Mică din extravilanul municipiului Turda

joi, 11 ianuarie 2018

Hotarele Turzii - 24. Valea Caldă Mare

Valea Caldă Mare este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, aşezat în valea pârâului Valea Caldă Mare, dar şi pe colectorul său, Fâneaţa Vacilor.
În hotarul Valea Caldă Mare se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din zona Turda Nouă, de lângă Acumularea Piscicolă Turda (Lacul Priza), din capătul nordic al Străzii Iazurilor, continuând pe un drum pavat cu piatră, ce însoţeşte malul drept al pârâului Fâneaţa Vacilor, şi apoi pe afluentul său Valea Caldă Mare, circa 5,5 km. Pe drumuri locale, din Valea Caldă Mare se poate ajunge la hotarele Căpreşti, Rujeşti, Ferma Cheiţa (com. Tureni) şi în satul Ceanu Mic (Ceanu Deşert).
Poziţia GPS a hotarului Valea Caldă Mare este: 46.637466 ° latitudine nordică, 23.768834 ° longitudine estică (46°38'14.9"N, 23°46'07.8"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Valea Caldă Mare din extravilanul municipiului Turda

miercuri, 10 ianuarie 2018

Hotarele Turzii - 23. (Fostul) C.A.P. Unirea (Ferma Unirea)

(Fostul) C.A.P. Unirea este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut sub numele T11 (Trupul 11) sau Ferma Unirea. În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Strada Vulturului.
Trupul de intravilan Ferma Unirea este situat la estul cartierului Băile Sărate al municipiului Turda, în apropierea izvorului Văii Porcilor.
La Ferma Unirea se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din cartierul Băile Sărate de lângă Lacul Tarzan, spre est, pe un drum pavat cu piatră (Str. Sfântul Ion) circa 500 m, apoi la stânga, ţinând tot drumul pavat cu piatră (Str. Vulturului), încă 600 m. Se poate ajunge şi din direcţie contrară, din Aleea Pietroasa (drumul care face legătura între Sfântu-Ion II şi Hărcana), de lângă confluenţa Văii Sărate cu Valea Porcilor, urcând în sus de-a lungul unui drum local ce însoţeşte Valea Porcilor şi apoi se îndreaptă spre nord, spre hotarul Ferma Unirea. Ferma Unirea este conectată prin intermediul unor drumuri locale nepavate cu alte hotare din vecinătate: Pârâul Porcilor, Acăţari, Mărăcineni, Cânepişti, Petrilaca.
Adresa (fostului) C.A.P. Unirea este Turda, Strada Vulturului, având următoarea poziţie GPS: 46.579080 ° latitudine nordică, 23.819276 ° longitudine estică (46°34'44.7"N, 23°49'09.4"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a teritoriului administrativ Ferma Unirea (fostul C.A.P. Unirea) din intravilanul municipiului Turda

marți, 9 ianuarie 2018

Hotarele Turzii - 22. Techeş

Techeş este un hotar relativ nou în extravilanul municipiului Turda. Este format din două gospodării temporare, nefiind consemnate oficial cu aceasta adresă. Hotarul Techeş se situează la sud de pârâul Racoşa, în zona de izvoare a acestuia, pe terasa a III-a a râului Arieş, aproape de cimitirul Poiana.
La hotarul Techeş se poate ajunge dinspre municipiul Turda, de la extremitatea sudică a cartierului Poiana ţinând spre sud până la Cimitirul Poiana, pe un drum pavat cu piatră (Strada Plaiului), apoi la dreapta pe un drum local, încă 1,3 km, urmând pe la sud cursul pârâului Racoşa, în direcţia est (spre Parcul Industrial REIF). Alte legături, mai greu practicabile, prin intermediul unor drumuri locale în mare parte nepavate, fac conexiunea între hotarul Techeş şi trupul de intravilan Ferma Poiana, fostul hotar Beteag, dar şi spre municipiul Câmpia Turzii (Parcul Industrial REIF).
Poziţia GPS a hotarului Techeş este: 46.550443 ° latitudine nordică, 23.838738 ° longitudine estică (46°33'01.6"N, 23°50'19.5"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Techeş din extravilanul municipiului Turda

vineri, 5 ianuarie 2018

Hotarele Turzii - 21. Ştirbeşti

Ştirbeşti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, în sectorul sudic al DJ 161B (Turda-Ploscoş), de o parte şi de cealaltă a acestui drum de acces, pe culmile nordice ale Dealului Hangaş, în apropierea intrării noi în Salina Turda.
În Hotarul Ştirbeşti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din zona Durgău, de la intrarea nouă în Salina Turda, continuând pe DJ 161B (direcţia Ploscoş), la început asfaltat, apoi pavat cu piatră, încă 1,2 km, până la intersecţia Aleii Durgăului cu Strada Agriculturii. Continuând pe DJ 161B în direcţia Ploscoş, peste aproape 2 km ajungem în alt hotar din vecinătate – Ciurgău. Din Ştirbeşti, de pe drumul principal (DJ 161B) pornesc în lateral legături, prin intermediul unor drumuri locale nepavate, spre alte două hotare din vecinătate – Valea Caldă Mare (spre vest), Valea Sărată (spre est).
Poziţia GPS a hotarului Ştirbeşti este: 46.594146 ° latitudine nordică, 23.776197 ° longitudine estică (46°35'38.9"N, 23°46'34.3"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Ştirbeşti din extravilanul municipiului Turda

Florentis