Acăţari este un hotar relativ nou în extravilanul municipiului Turda. Este
format dintr-o singură gospodărie permanentă, aşezat şi urmele altor vechi
gospodării, situat la nord de pârâul Valea Sărată, pe prelungirile sudice ale
Dealului Porţile de Fier. După datele noastre, aici locuiesc permanent doar 2
locuitori, probabil nefiind consemnaţi oficial cu aceasta adresă.
La Acăţari se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul
comunal DC 69 în direcţia Adămeşti / Ploscoş, de la limita intravilanului
municipiului Turda – cartierul Băile Sărate (zona de contact a Aleei Durgăului
cu Aleea Alexandru Borza) încă 2,1 km. Drumul de acces e parţial pavat cu
piatră, pe alocuri cu denivelări medii şi traversează cursul Văii Sărate în
sectorul ei median.
Poziţia GPS a hotarului Acăţari este: 46.596269 ° latitudine nordică, 23.818947 ° longitudine estică (46°35'46.6"N,
23°49'08.2"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Acăţari din extravilanul municipiului Turda
Ca şi limite ale hotarului Acăţari întâlnim spre nord hotarele Valea
Sărată şi Mărăcineni, spre est fostul hotar Hărcana (astăzi Str. Hărcana, fiind
cuprins in intravilanul municipiului Turda), spre sud fostul hotar Unirea
(astăzi terenul respectiv făcând parte de asemenea din intravilanul
municipiului Turda), iar spre vest municipiul Turda (Depresiunea Ocna Veche,
cunoscută mai ales sub numele de Durgău).
Denumirea locului vine probabil de la vegetaţia de salcâmi prezentă în
această zonă (în limbaj local „acăţ” = salcâm), mare parte din ea plantată în
secolul trecut, în fâşii care delimitau limitele de hotare, şi compactă acolo
unde erau gospodării mai mari ca suprafaţă.
Relieful se prezintă sub forma unor coline joase, în mare parte
monoclinale, cu deschideri largi spre lunca pârâului Valea Sărată, iar spre
nord-vest terasete antropice în scop agricol. O microdepresiune este formată pe
confluenţa Văii Sărate cu un pârâu local ce vine dinspre nord-est, în zona
traversării văii de către DC 69, care facilitează accesul spre acest hotar. Malul
stâng al Văii Sărate prezintă subsăpări, pe alocuri lăsând să apară aflorimente
ale rocilor din subasmentul local şi mici sâmburi de sare. De la est spre vest,
relieful are o înclinare mai pronunţată, dar în acelaşi timp şi o fragmentare
mai mare.
Altitudinea maximă se înregistrează spre limita nord-estică – 439 m, într-un
vârf rotunjit ce face parte din Dealul Porţile de Fier, iar cea minimă spre
limita sudică - 345 m, în lunca pârâului
Valea Sărată, altitudinea medie fiind de circa 390 m, cu o desfăşurare mai
largă a acestui ecart mai ales în partea central-estică.
Fundamentul arealului este reprezentat de un diapirism local pe depozite ale Tortonianului (conglomerate, gresii, sare), care susţine altitudinile mai ridicate, spre est de acestea fiind aşezate depozite ale Buglovianului (gresii, argile carbonatice nisipoase).
Fundamentul arealului este reprezentat de un diapirism local pe depozite ale Tortonianului (conglomerate, gresii, sare), care susţine altitudinile mai ridicate, spre est de acestea fiind aşezate depozite ale Buglovianului (gresii, argile carbonatice nisipoase).
Hidrografia este formată din pârâul Valea Sărată (tributar al râului
Arieş) şi dintr-un mic afluent local al acestuia, care vine dinspe nord,
dintr-un mic izvor situat la periferia sudică a Dealului Porţile de Fier. Spre
limita sud-estică a hotarului
întâlnim un torent local, al cărui curgere e cu totul temporară, doar în cazul
căderii unor precipitaţii însemnate cantitativ.
Vegetaţia locului este specifică stepei secundare (cu intervenţie
antropică) reprezentată prin pajişti xerofile (versanţii având expunere sudică
şi o insolaţie mai mare). Pe alocuri întâlnim mici insule de salcâmi, iar de-a
lungul zonelor mai umede (în special în lunca Văii Sărate) vegetaţie hidrofilă
şi insular halofilă (pe micii sâmburi de sare dezgoliţi).
Economia locală este exclusiv agricolă, în cea mai mare parte bazată pe
terenurile arabile desfăşurate spre nord şi est (domină păioasele şi secundar
cultura porumbului), iar secundar pe pajiştile xerofile dinspre vest, utilizate
la creşterea bovinelor în special.
Câteva poze realizate aici la
data de 13 august 2013:
Fig. 2 - Gospodărie permanentă în hotarul Acăţari - municipiul TurdaFig. 3 - Terasete antropice în scopul exploatării agricole în hotarul Acăţari - municipiul Turda
Fig. 4 - Igienizarea prin incendiere a unui teren cultivat anterior cu păioase în hotarul Acăţari - municipiul Turda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu