marți, 19 octombrie 2010

Lumea "de dinainte"

Dăm pagina. Trecem la cuvântul următor. Ezităm. Înainte ni se deschide o perspectivă de care nu eram conştienţi. Multe dintre sufletele care ne sunt astăzi aproape au fost lângă noi, în alte momente, înainte să ne naştem.
Cum a fost înainte? Acel Bardo, acea lume a pre-existenţei, unde sufletele îşi aleg destinul care urmează să îl împlinească, în ceva cu totul străin, închis, urmând să piardă tot ceea ce ştiau... Fie o alta lume, materială sau nu, cu întrupări ale conştiintei într-un anume fel...
Cum e dincolo? Dincolo de dramatismul transformării conştiintei şi a curgerii ei în ceva cu totul necunoscut...

Cunoaşterea înfloreşte în noi, oamenii

Din ciclul „Stiinta unei neştiinţe”
(dialoguri neobişnuite între oameni obişnuiţi)

Moto: Eu nu caut să dau un răspuns, să creez un nou sistem filosofic. Eu caut să vă asigur că avem aceleaşi întrebări, să creez solidaritate. Iar dacă din această ţesătură simplă de întrebări nerostite se va naşte o atingere a unui răspuns, acela va fi unul pentru toate întrebările. Simplitatea oamenilor gândeşte fără cenzură. Cei foarte ancoraţi în concepte preluate ajung să vadă lumea printr-un filtru, cu siguranţă acea lume nu va fi autentică. Mereu vor fi oameni sus-puşi care îşi vor da cu părerea alterată de acel filtru nenorocit! Deşi au în buzunar vederea limpede, primară, nealterată de edificii exterioare.

- Nu cunosc suficientă medicină, nu cunosc suficientă fizică, astronomie... nu cunosc aproape deloc religie, nici măcar pe cea ortodoxă.
- Nu-i nimic. Totuşi, nu îţi lipseşte nimic. Există o cunoaştere mai amplă şi instantanee. Trebuie doar atinsă. Există o cunoaştere lăuntrică, legată de toate lucrurile prin transfer instant. Tangent avem acces la ea, cum au avut inventatorii, vizionarii, scriitorii (nu făcătorii de literatură), oamenii inspiraţi. Am învăţat un alfabet, însă ne-am poticnit la următorul pentru că nu avem profesori, modele. Dar poate aşa e facută lumea ca urmatorul alfabet să îl creăm, să îl trăim singuri, prin noi inşine. Ca dincolo de anumite limite nu mai există un alfabet comun şi nu ne mai poate duce nimeni de mână.
- Poate, ai pus punctul pe "I", poate, dar nimic sigur, e o nebuloasă.

Eu, omul, citesc în mine, nu în cărţi!

Din ciclul „Stiinta unei neştiinţe”
(dialoguri neobişnuite între oameni obişnuiţi)

Moto: Eu nu caut să dau un răspuns, să creez un nou sistem filosofic. Eu caut să vă asigur că avem aceleaşi întrebări, să creez solidaritate. Iar dacă din această ţesătură simplă de întrebări nerostite se va naşte o atingere a unui răspuns, acela va fi unul pentru toate întrebările. Simplitatea oamenilor gândeşte fără cenzură. Cei foarte ancoraţi în concepte preluate ajung să vadă lumea printr-un filtru, cu siguranţă acea lume nu va fi autentică. Mereu vor fi oameni sus-puşi care îşi vor da cu părerea alterată de acel filtru nenorocit! Deşi au în buzunar vederea limpede, primară, nealterată de edificii exterioare.

-  Zi-mi cum se poate ca preoţii care au ''carte'' să creadă în Biblie? Nu înseamna că ei nu cred ce spun, pentru că e vorba de interpretarea acelei cărţi care de fapt a fost scrisă împotriva haosului.
- Vezi, înseamnă că şi oamenii cu carte cred în Biblie, contrar celor zise de tine mai devreme. Undeva ştiinţa şi religia se întrepătrund şi au fost scindate de cineva... Noi nu putem judeca asta. Nu cred că a avut un scop în sine şi nu oamenii au plănuit să o scrie.
- Ba da!
- Îţi ascult ipoteza...

luni, 18 octombrie 2010

Eu, omul, nu îmi gândesc condiţia, o trăiesc!

Din ciclul „Stiinta unei neştiinţe”
(dialoguri neobişnuite între oameni obişnuiţi)

Moto: Eu nu caut să dau un răspuns, să creez un nou sistem filosofic. Eu caut să vă asigur că avem aceleaşi întrebări, să creez solidaritate. Iar dacă din această ţesătură simplă de întrebări nerostite se va naşte o atingere a unui răspuns, acela va fi unul pentru toate întrebările. Simplitatea oamenilor gândeşte fără cenzură. Cei foarte ancoraţi în concepte preluate ajung să vadă lumea printr-un filtru, cu siguranţă acea lume nu va fi autentică. Mereu vor fi oameni sus-puşi care îşi vor da cu părerea alterată de acel filtru nenorocit! Deşi au în buzunar vederea limpede, primară, nealterată de edificii exterioare.

- Mă duci pe piste noi, singură, eu doar acordez. [...]
- Haos!
- Haos? De ce haos? Pentru că nu ştim ce e, nu înseamnă că nu e altceva.
- Uite, nici un om cu carte nu poate crede în Biblie, aşa cum e ea... [...]

vineri, 15 octombrie 2010

Mie, omul, încă mi-e frică!

Din ciclul „Stiinta unei neştiinţe”
(dialoguri neobişnuite între oameni obişnuiţi)

Moto: Eu nu caut să dau un răspuns, să creez un nou sistem filosofic. Eu caut să vă asigur că avem aceleaşi întrebări, să creez solidaritate. Iar dacă din această ţesătură simplă de întrebări nerostite se va naşte o atingere a unui răspuns, acela va fi unul pentru toate întrebările. Simplitatea oamenilor gândeşte fără cenzură. Cei foarte ancoraţi în concepte preluate ajung să vadă lumea printr-un filtru, cu siguranţă acea lume nu va fi autentică. Mereu vor fi oameni sus-puşi care îşi vor da cu părerea alterată de acel filtru nenorocit! Deşi au în buzunar vederea limpede, primară, nealterată de edificii exterioare.


- Universul imens se deschide larg în faţa noastră, dar din păcate noi stăm cu urechile strânse înaintea sa...
- Explică-mi rostul - ce folos să poţi face atâtea, să poţi sa fii altfel, dacă nu te lasă, dacă îţi încătuşează spiritul, dacă te baga în corpul asta?
-  Nu îţi încătuşează nimic!
-  Şi atunci cum te purifici?
-  Trupul te ajută să te desăvârşeşti spiritual, nu e duşmanul tău, cum greşit s-a vehiculat în majoritatea religiilor lumii.
-  Pai eu cred că mai rău te bagi!

luni, 4 octombrie 2010

Pasul următor

Sunt vise în care există un anumit amestec de persoane în diverse ipostaze, unele persoane pe care le recunoşti deja şi alte persoane care vor veni în viaţa ta mai târziu, de care nu eşti conştient, nu le acorzi o mare importanţă pe moment, le uiţi trăsăturile la revenirea în starea conştientă.
Mintea organică nu posedă încă o anumită disciplină, putere, interactivitate conştientă, atunci când se află pe frecvenţe joase, la nivele infra-conştiente.

Noi reacţii