Demersul
acestui proiect a fost inspirat din lipsa informaţiilor online asupra unei mari
părţi din teritoriul administrativ al muncipiului Turda – și anume
identificarea, sistematizarea și localizarea trupurilor de hotar aparţinând
administrativ municipiului Turda, situate atât în intravilan, cât și în
extravilan.
Cu
foarte puţine excepţii, informaţiile online despre hotarele Turzii sunt
lacunare și majoritatea lor se rezumă la referinţe sumare asupra a doar trei
trupuri de hotar incluse în prezent în intravilan și la enumerarea a câtorva
dintre cele din extravilan doar pe niște liste ale unor secţii de votare.
Am
încercat să schiţez câteva repere geografice legate de
ansamblul teritoriului administrativ al municipiului Turda, care să
includă toponimele referitoare la hotarele aflate în
acest areal, vârfurile semnificative și altitudinea lor, reţeaua hidrografică și hidronimele de pe cuprinsul acestui teritoriu, orientarea reliefului
(interfluviilor), conturarea reţelei de drumuri și căi
ferate, iar pe lângă acestea am conturat limitele teritoriului
administrativ (atât limitele intravilanului, cât și pe cele ale
extravilanului), cu specificarea teritoriilor administrative din proximitate (comune/municipalităţi).
Le
mulţumesc tuturor celor care mi-au furnizat informaţii preţioase ajutând la realizarea
acestui proiect și respect dorinţa acelor persoane de a le păstra
confidenţialitatea.
Ţin
să precizez că informaţiile prezentate în această
postare urmează să fie verificate în detaliu pe teren și vă rog pe toţi cei care puteţi semnaliza eventualele inadvertenţe
să reveniţi cu corecţii asupra informaţiilor,
susţinute de argumentaţia necesară pentru
ca noile informaţii să fie validate.
Plecând
de la această schiţă, m-aș bucura ca informaţiile online despre
locurile din preajmă să se îmbogăţească de la an la an cu curiozităţi/informaţii de detaliu asupra unor locuri
mai puţin cunoscute în prezent, lucru la care probabil vom contribui în
viitorul apropiat atât eu cât și alţi bloggeri dornici de a dezvolta informaţiile
online existente despre Turda și împrejurimi – mă
refer aici la cadru geografic, obiceiuri populare, toponime locale, povești
interesante despre aceste locuri, semnalarea unor neajunsuri locale care pot fi
remediate prin implicarea noastră civică, a localnicilor și a tuturor celor care îndrăgesc Turda și împrejurimile ei.
Teritoriile
administrative cu care se învecinează
municipiul Turda sunt:
-
la nord – comunele Aiton și Ploscoș;
-
la est – comuna Viișoara și municipiul Câmpia Turzii;
-
la sud – comuna Călărași;
-
la vest – comunele Mihai Viteazu, Săndulești
și Tureni.
Am
identificat în prezent pe lângă
intravilanul propriu-zis al municipiului Turda alte treisprezece trupuri de
hotar cuprinse în intravilan, și anume, de la vest la est:
-
Mormântul lui Mihai Viteazu (cuprinde pepiniera Ocolului Silvic Turda, parcul
de la mormântul lui Mihai Viteazu și Mănăstirea Mihai Vodă);
-
fostele ferme Avicola;
-
fosta fermă de vaci (Agrocom);
-
fost CAP Unirea (Strada Vulturului);
- Sfântu Ion I (fost Hotar Buha, acum Strada
Ghindei);
-
fost CAP Poiana (Strada Plaiului);
-
Sfântu Ion II (hotarul Sfântu Ion propriu-zis – acum Aleea Pietroasa);
-
Hărcana (Strada Hărcana, fost hotar Hărcana
Piatra Fântânele sau Hotar Piatra Hărcana);
-
Complexul Comercial Solaris;
-
trup propus pentru depozit deșeuri menajere (nordul Grădinii Porgolab – Strada Luncii);
-
fostele Sere (pe teritoriul cărora se întinde
acum parţial Parcul Industrial REIF);
-
Petrilaca (partea nordică dinspre Hotar Cânepiști,
acum Strada Valea Florilor, la est de calea ferată);
-
Petrilaca (partea sudică dinspre Câmpia
Turzii, acum Strada Petrilaca, la vest de calea ferată).
Pe
lângă aceste trupuri de hotar incluse în
intravilan, există și câteva hotare
incluse în extravilanul municipiului Turda și anume:
- Acăţari (în preajma podului peste Valea Sărată a
drumului DC 69, care pleacă din
prelungirea Străzii Frăgăriște
spre nord-est, cu imobile înregistrate recent);
- Căprești (găsit
și sub denumirea de Cămăraș, situat la poalele Dealului Cămărașului
pe sectorul dinspre izvoare al pârâului Fâneaţa Vacilor);
-
Cânepiști (pe Valea Florilor, având și halta CFR, la nord de Petrilaca);
-
Ciocănești (pe drumul DJ 161B spre Ploscoș
la capătul dinspre nord-vest al teritoriului
administrativ);
-
Ciurgău (partea de nord-vest, de-a lungul
DJ 161B spre Ploscoș, între Ştirbești și Ciocănești);
-
Crăciunești (la limita administrativă de nord-est, în continuarea DC 69, pe
izvoarele pârâului Crăciunului, primul
afluent semnificativ pe stânga al pârâului Valea Sărată);
-
Fâneţele Turdenilor (areale cu exploatări
agricole la limita administrativă de est,
dincolo de Petrilaca, sub Vârful Ordingheșu Mare);
-
Mărăcineni
(la nord de Hărcana, pe ultimul afluent
semnificativ de dreapta al pârâului Valea Florilor, la est de Vârful Porţile de
Fier);
-
Pârâul Porcilor (denumit și Valea Porcilor, situat pe izvoarele pârâului
omonim, la nord de Sfântu Ion, cu acces dinspre Strada Vulturului);
-
Pichel (în continuarea DC 69, după ce
trecem podul peste pârâul Valea Sărată și apoi urcăm
pe lângă Vârful Porţile de Fier, în
continuare în direcţia Ploscoș, la sud-vest de Portești);
-
Portești (la nord-vest de Cânepiști, în direcţia Crăciunești, pe un mic afluent de dreapta al pârâului Valea
Florilor);
-
Rujești (pe pârâul Valea Caldă Mică, la vest de bifurcaţia de lângă Acumularea Beclean, cu acces dinspre Strada
Iazurilor și apoi drum de exploatare agricolă);
- Ştirbești (în vecinătatea drumului DJ 161B, la nord de Vârful Hangaș, pe izvoarele Văii Durgăului);
-
Valea Caldă Mare (la nord-vest de
Acumularea Fâneaţa Vacilor I, situată în
apropierea confluenţei pâraielor Rugul și Valea Caldă Mare);
-
Valea Caldă Mică (aproape de izvoarele pârâului Valea Sărată, lângă confluenţa pâraielor Crăciunului și Valea Sărată);
-
Valea Lungă Mică (de pe DJ 161B, continuând după
Ciurgău spre Ploscoș, de lângă Vârful Rotund, întâlnim o înșeuare, apoi
coborâm de-a lungul Gropii Lungi spre pârâul Valea Sărată);
-
Valea Sărată
(la nord de confluenţa pârâielor Valea Sărată și Valea Durgăului,
dincolo de o linie de salcâmi, la nord-vest de podul pe care drumul DC 69
traversează pârâul Valea Sărată).
La
nivelul anului 2007 doar o parte dintre cătunele
identificate au imobile înregistrate ca și locuinţe (restul cuprind numai sălașe de animale și/sau imobile neînregistrate
la acea dată): Petrilaca (49), Sfântu Ion
(35), Hărcana (27), Ciurgău (8), Valea Caldă
Mare (6), Ştirbești (4), Cânepiști (3),
Valea Caldă Mică (2) și Căprești (1).
Reteaua
hidrografică de pe cuprinsul teritoriului
administrativ al municipiului Turda este cuprinsă
în următoarea schemă (s = afluent de stânga; d = afluent
de dreapta; IV – VIII = ordinul de mărime
al cursului de apă în sistemul Gravelius):
- IV Arieș -
s. -V pârâul Pordei
-V pârâul Sândului
-V Valea Racilor
- s. -VI Fâneaţa Vacilor - d. -VII Valea Caldă Mare –...
... VII Valea
Caldă Mare - d. -VIII Valea Caldă Mică
-VIII Rugul
-V Aluniș
-V Valea Sărată - s.
-VI Crăciunului
- d. -VI Valea Lungă Mică
-VI Valea Lungă
-VI Valea Durgăului
-V Valea Florilor
- d.
-V Racoșa
-V Valea Trăznită.
2 comentarii:
Un demers interesant şi util. Cred că merită preluat acest articol.
Dupa cum spune autorul articolului, cine are informatii in plus completari sau corecturi sa le spuna...
Trimiteți un comentariu