joi, 9 mai 2013

Turda - teritoriul administrativ

Demersul acestui proiect a fost inspirat din lipsa informaţiilor online asupra unei mari părţi din teritoriul administrativ al muncipiului Turda – și anume identificarea, sistematizarea și localizarea trupurilor de hotar aparţinând administrativ municipiului Turda, situate atât în intravilan, cât și în extravilan.
Cu foarte puţine excepţii, informaţiile online despre hotarele Turzii sunt lacunare și majoritatea lor se rezumă la referinţe sumare asupra a doar trei trupuri de hotar incluse în prezent în intravilan și la enumerarea a câtorva dintre cele din extravilan doar pe niște liste ale unor secţii de votare.
Am încercat să schiţez câteva repere geografice legate de ansamblul teritoriului administrativ al municipiului Turda, care să includă toponimele referitoare la hotarele aflate în acest areal, vârfurile semnificative și altitudinea lor, reţeaua hidrografică și hidronimele de pe cuprinsul acestui teritoriu, orientarea reliefului (interfluviilor), conturarea reţelei de drumuri și căi ferate, iar pe lângă acestea am conturat limitele teritoriului administrativ (atât limitele intravilanului, cât și pe cele ale extravilanului), cu specificarea teritoriilor administrative  din proximitate (comune/municipalităţi).


Le mulţumesc tuturor celor care mi-au furnizat informaţii preţioase ajutând la realizarea acestui proiect și respect dorinţa acelor persoane de a le păstra confidenţialitatea.
Ţin să precizez că informaţiile prezentate în această postare urmează să fie verificate în detaliu pe teren și vă rog pe toţi cei care puteţi semnaliza eventualele inadvertenţe să reveniţi cu corecţii asupra informaţiilor, susţinute de argumentaţia necesară pentru ca noile informaţii să fie validate.
Plecând de la această schiţă, m-aș bucura ca informaţiile online despre locurile din preajmă să se îmbogăţească de la an la an cu curiozităţi/informaţii de detaliu asupra unor locuri mai puţin cunoscute în prezent, lucru la care probabil vom contribui în viitorul apropiat atât eu cât și alţi bloggeri dornici de a dezvolta informaţiile online existente despre Turda și împrejurimi – mă refer aici la cadru geografic, obiceiuri populare, toponime locale, povești interesante despre aceste locuri, semnalarea unor neajunsuri locale care pot fi remediate prin implicarea noastră civică, a localnicilor și a tuturor celor care îndrăgesc Turda și împrejurimile ei.
Teritoriile administrative cu care se învecinează municipiul Turda sunt:
- la nord – comunele Aiton și Ploscoș;
- la est – comuna Viișoara și municipiul Câmpia Turzii;
- la sud – comuna Călărași;
- la vest – comunele Mihai Viteazu, Săndulești și Tureni.
Am identificat în prezent pe lângă intravilanul propriu-zis al municipiului Turda alte treisprezece trupuri de hotar cuprinse în intravilan, și anume, de la vest la est:
- Mormântul lui Mihai Viteazu (cuprinde pepiniera Ocolului Silvic Turda, parcul de la mormântul lui Mihai Viteazu și Mănăstirea Mihai Vodă);
- fostele ferme Avicola;
- fosta fermă de vaci (Agrocom);
- fost CAP Unirea (Strada Vulturului);
- Sfântu Ion I (fost Hotar Buha, acum Strada Ghindei);                                    
- fost CAP Poiana (Strada Plaiului);
- Sfântu Ion II (hotarul Sfântu Ion propriu-zis – acum Aleea Pietroasa);
- Hărcana (Strada Hărcana, fost hotar Hărcana Piatra Fântânele sau Hotar Piatra Hărcana);
- Complexul Comercial Solaris;
- trup propus pentru depozit deșeuri menajere (nordul Grădinii Porgolab – Strada Luncii);
- fostele Sere (pe teritoriul cărora se întinde acum parţial Parcul Industrial REIF);
- Petrilaca (partea nordică dinspre Hotar Cânepiști, acum Strada Valea Florilor, la est de calea ferată);
- Petrilaca (partea sudică dinspre Câmpia Turzii, acum Strada Petrilaca, la vest de calea ferată).
Pe lângă aceste trupuri de hotar incluse în intravilan, există și câteva hotare incluse în extravilanul municipiului Turda și anume:
- Acăţari (în preajma podului peste Valea Sărată a drumului DC 69, care pleacă din prelungirea Străzii Frăgăriște spre nord-est, cu imobile înregistrate recent);
- Căprești (găsit și sub denumirea de Cămăraș, situat la poalele Dealului Cămărașului pe sectorul dinspre izvoare al pârâului Fâneaţa Vacilor);
- Cânepiști (pe Valea Florilor, având și halta CFR, la nord de Petrilaca);
- Ciocănești (pe drumul DJ 161B spre Ploscoș la capătul dinspre nord-vest al teritoriului administrativ);
- Ciurgău (partea de nord-vest, de-a lungul DJ 161B spre Ploscoș, între Ştirbești și Ciocănești);
- Crăciunești (la limita administrativă de nord-est, în continuarea DC 69, pe izvoarele pârâului Crăciunului, primul afluent semnificativ pe stânga al pârâului Valea Sărată);
- Fâneţele Turdenilor (areale cu exploatări agricole la limita administrativă de est, dincolo de Petrilaca, sub Vârful Ordingheșu Mare);
- Mărăcineni (la nord de Hărcana, pe ultimul afluent semnificativ de dreapta al pârâului Valea Florilor, la est de Vârful Porţile de Fier);
- Pârâul Porcilor (denumit și Valea Porcilor, situat pe izvoarele pârâului omonim, la nord de Sfântu Ion, cu acces dinspre Strada Vulturului);
- Pichel (în continuarea DC 69, după ce trecem podul peste pârâul Valea Sărată și apoi urcăm pe lângă Vârful Porţile de Fier, în continuare în direcţia Ploscoș, la sud-vest de Portești);
- Portești (la nord-vest de Cânepiști, în direcţia Crăciunești, pe un mic afluent de dreapta al pârâului Valea Florilor);
- Rujești (pe pârâul Valea Caldă Mică, la vest de bifurcaţia de lângă Acumularea Beclean, cu acces dinspre Strada Iazurilor și apoi drum de exploatare agricolă);
- Ştirbești (în vecinătatea drumului DJ 161B, la nord de Vârful Hangaș, pe izvoarele Văii Durgăului);
- Valea Caldă Mare (la nord-vest de Acumularea Fâneaţa Vacilor I, situată în apropierea confluenţei pâraielor Rugul și Valea Caldă Mare);
- Valea Caldă Mică (aproape de izvoarele pârâului Valea Sărată, lângă confluenţa pâraielor Crăciunului și Valea Sărată);
- Valea Lungă Mică (de pe DJ 161B, continuând după Ciurgău spre Ploscoș, de lângă Vârful Rotund, întâlnim o înșeuare, apoi coborâm de-a lungul Gropii Lungi spre pârâul Valea Sărată);
- Valea Sărată (la nord de confluenţa pârâielor Valea Sărată și Valea Durgăului, dincolo de o linie de salcâmi, la nord-vest de podul pe care drumul DC 69 traversează pârâul Valea Sărată).
La nivelul anului 2007 doar o parte dintre cătunele identificate au imobile înregistrate ca și locuinţe (restul cuprind numai sălașe de animale și/sau imobile neînregistrate la acea dată): Petrilaca (49), Sfântu Ion (35), Hărcana (27), Ciurgău (8), Valea Caldă Mare (6), Ştirbești (4), Cânepiști (3), Valea Caldă Mică (2) și Căprești (1).   
Reteaua hidrografică de pe cuprinsul teritoriului administrativ al municipiului Turda este cuprinsă în următoarea schemă (s = afluent de stânga; d = afluent de dreapta; IV – VIII = ordinul de mărime al cursului de apă în sistemul Gravelius):
- IV Arieș - s.  -V pârâul Pordei
                        -V pârâul Sândului
                        -V Valea Racilor - s. -VI Fâneaţa Vacilor - d. -VII Valea Caldă Mare –...
                        ... VII Valea Caldă Mare - d. -VIII Valea Caldă Mică
                                                                      -VIII Rugul
                        -V Aluniș
                        -V Valea Sărată - s. -VI Crăciunului
                                                  - d. -VI Valea Lungă Mică
                                                         -VI Valea Lungă
                                                         -VI Valea Durgăului
                        -V Valea Florilor
                 - d. -V Racoșa
                        -V Valea Trăznită.

2 comentarii:

Zam Fir Pop spunea...

Un demers interesant şi util. Cred că merită preluat acest articol.

Ana Maria Catalina spunea...

Dupa cum spune autorul articolului, cine are informatii in plus completari sau corecturi sa le spuna...

Noi reacţii