vineri, 8 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 12. Mormântul lui Mihai Viteazu

Mormântul lui Mihai Viteazu este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut sub numele T4 (Trupul 4). În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Aleea Obeliscului.
Trupul de intravilan Mormântul lui Mihai Viteazu este situat pe o terasă largă (terasa a IV-a) a luncii râului Arieş, la sudul municipiului Turda, în locul unde se află îngropat trupul domnitorului român Mihai Viteazu, cel care a unit pentru întâia oară ţările române.
La Mormântul lui Mihai Viteazu se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din sudul zonei industriale, urmând drumul judeţean DJ 161B în direcţia Bogata, 1,5 km, apoi la stânga încă 400 m pe un drum asfaltat aflat într-o stare avansată de degradare. Continuând spre sud, pe drumul judeţean DJ 161B ajungem la alte trupuri de intravilan ale municipiului Turda şi anume Avicola şi Agrocom, iar apoi în satul Bogata. La Mormântul lui Mihai Viteazu se mai poate ajunge dinspre cartierele Oprişani/Bocoş, de la triajul de cale ferată Turda, urmând spre sud un drum asfaltat (Strada Mihai Viteazu), până în zona unei stâne aflată pe fruntea terasei a IV-a a luncii Arieşului, iar de aici, prin intermediul unui vâlcel, tot spre sud, până la limita estică a acestui hotar, pe un drum local nepavat. Alte legături, mai greu practicabile, prin intermediul unor drumuri locale nepavate, fac conexiunea între Mormântul lui Mihai Viteazu şi cartierul Poiana (pe la Ferma Poiana, şi apoi peste linia ferată industrială), dar şi spre municipiul Câmpia Turzii, pe la nord de fostul hotar Beteag, de-a lungul căii ferate.
Adresa trupului de intravilan Mormântul lui Mihai Viteazu este Turda, Aleea Obeliscului nr. 5, având următoarea poziţie GPS: 46.538491 ° latitudine nordică, 23.798743 ° longitudine estică (46°32'18.6"N, 23°47'55.5"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupului Mormântul lui Mihai Viteazu din intravilanul municipiului Turda

Hotarul Mormântul lui Mihai Viteazu este format din trei subunităţi: Parcul care găzduieşte Obeliscul de pe mormântul unde este îngropat domnitorul Mihai Viteazu, Mânăstirea Mihai Vodă (întemeiată recent, în anul 2002), Pepiniera Mihai Viteazu. În acest moment, acest trup de intravilan găzduieşte două construcţii permanent populate: vechea gospodărie din incinta Pepinierei Mihai Viteazu, un corp de chilii  şi o stăreţie a noii mănăstiri edificate în anul 2002.
Ca şi limite ale trupului Mormântul lui Mihai Viteazu, întâlnim spre nord municipiul Turda (Zona Industrială), spre est fostul hotar Beteag (dincolo de care se întinde municipiul Câmpia Turzii), spre sud Trupul Avicola (T2 din intravilanul municipiului Turda), iar spre vest satul Mihai Viteazu.
Denumirea acestui trup de intravilan aminteşte de prezenţa aici a mormântului unde este îngropat trupul domnitorului Mihai Viteazu, ucis mişeleşte pe „câmpia Turzii”, la 9 august 1601.
Acest loc, are prin prisma semnificaţiei sale istorice, veleităţi turistice. În acelaşi timp, o intensificare a turismului în acest hotar al Turzii, este dată de pelerinajul religios, odată cu ridicarea mănăstirii Mihai Vodă.
O altă valore istorică a Trupului de intravilan Mormântul lui Mihai Viteazu este conferită de prezenţa în partea sudică a acestuia, pe un loc mai înalt se află urmele unei vechi aşezări rurale ce datează din epoca romană – Lişca. Mai târziu, tot în această arie a existat şi satul Élecsfalva (Élecskutó), distrus de o năvălire a tătarilor în secolul al XIII-lea. Spre est de acest sit istoric se află izvorul Lişca, aria de unde se formează Valea Odăii Beteag, aici existând o altă aşezare medievală, pe moşia contelui Betegh, care îşi avea reşedinţa în actualul oraş Câmpia Turzii, pentru ţăranii care se ocupau cu agricultura pe moşia acestuia.
Relieful se prezintă sub forma unei terase largi (terasa a IV-a) a luncii râului Arieş, iar spre nord de acesta, marginal prezenţa unei frunţi a terasei, în care se inserează spre estul acestui hotar un mic vâlcel, altă dată tributar pe stânga al râului Arieş în zona Bocoş.
Altitudinea maximă se înregistrează spre limita vestică – 346 m (de-a lungul drumului judeţean DJ 161B), iar cea minimă spre limita estică şi nordică - 340 m, altitudinea medie fiind de circa 343 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart mai ales în partea estică, în zona Mănăstirii Mihai Vodă. Fundamentul reliefului este format din sedimente ale Pleistocenului superior (blocuri, pietrişuri, nisipuri), iar periferic, spre nord, din gresii şi argile carbonatice nisipoase ale Buglovianului (pe fruntea terasei a IV-a).
Hidrografia este formată dintr-un pârau local abia schiţat, la limita estică a acestui hotar, a cărui ape se pierd acum în terasa a III-a. Pe hărţile din perioada medievală, acest pârâu figura ca şi afluent pe stânga al râului Arieş în zona pe care astăzi o cunoaştem sub denumirea Bocoş.
Vegetaţia locului este specifică unei insule de foioase (pădure de stejar), în mare parte acum defrişată şi ocupată de o pepinieră.
Economia locală de bazează îndeosebi pe turism şi pomicultură (existenţa aici a unei pepiniere pomicole).
Câteva poze realizate aici la data de 20, respectiv 23 august 2013:
Fig. 2 - Pepiniera Mihai Viteazu

Fig. 3 - Mănăstirea Mihai Vodă (Turda)

Fig. 4 - Biserica Mănăstirii Mihai Vodă (Turda)

Fig. 5 - Corpul de chilii al Mănăstirii Mihai Vodă (Turda)

Fig. 6 - Obeliscul de la Mormântul lui Mihai Viteazu

Fig. 7 - Strada Mihai Viteazu - drumul ce face legătura între Turda Triaj şi Mormântul lui Mihai Viteazu

Niciun comentariu:

Noi reacţii