joi, 21 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 19. Rujeşti

Rujeşti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, pe prelungirile nordice ale Dealului Rugului, pe interfluviul dintre pâraiele Rugul şi Valea Caldă Mică, la vest de lacul de acumulare Beclean.
Hotarul Rujeşti poate fi accesat dinspre municipiul Turda, din zona Turda Nouă, de lângă Acumularea Piscicolă Turda (Lacul Priza), din capătul nordic al Străzii Iazurilor, continuând pe un drum pavat cu piatră, ce însoţeşte malul drept al pârâului Fâneaţa Vacilor, şi apoi pe afluentul său Valea Caldă Mare, circa 3,6 km, iar apoi pe un drum local spre vest, încă 300 m. Pe drumuri locale, din Rujeşti se poate ajunge la Ferma Cheiţa (com. Tureni) şi în satul Ceanu Mic (Ceanu Deşert).
Poziţia GPS a hotarului Rujeşti este: 46.620377 ° latitudine nordică, 23.753210 ° longitudine estică (46°37'13.4"N, 23°45'11.6"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Rujeşti din extravilanul municipiului Turda

Hotarul Rujeşti este format în acest moment din patru gospodării (în anul 2007 figura o singură gospodărie înregistrată la primărie la această locaţie), iar spre partea de vest, respectiv sud, a acestui hotar putem identifica alte urme mai vechi de locuire.
Ca şi limite ale hotarului Rujeşti, întâlnim spre nord satul Ceanu Mic (com. Tureni), spre est hotarul Valea Caldă Mare, spre sud satul Copăceni (com. Sănduleşti), iar spre vest Ferma Cheiţa (com. Tureni).
Denumirea acestui hotar este legată de prezenţa în acest loc a unei vegetaţii specifice – stepă secundară cu arbuşti („rug” = măceş, vezi şi denumirea dealului local). E posibil, de asemenea, ca aici să fi fost o poiană cu bujori („rujă” = bujor), terenul de aici semănând în multe privinţe cu cel de lângă Zau de Câmpie, unde există celebra Poiană cu Bujori, declarată arie protejată.
Relieful se prezintă sub forma unor coline joase, cu pante reduse, dipuse la estul unui interfluviu prelung. Aproape peste tot observam o terasare a terenului, în scopul valorificării sale agricole.
Altitudinea maximă se înregistrează spre limita vestică, la contactul cu DN 1 (E 60) – 545 m (Dealul Rugului), iar cea minimă spre limita estică  – 380 m (la contactul cu lunca pârâului Valea Caldă Mare), altitudinea medie fiind de circa 462 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart în partea centrală, la vest de nucleul actual al gospodăriilor. Fundamentul reliefului este format predominant din depozite ale ale Buglovianului (gresii şi argile carbonatice nisipoase), iar periferic, spre extremitatea vestică (aproape de DN 1 / E 60), apar depozite ale ale etajului Bessarabian Inferior-Volhinian (argile carbonatice, argile carbonatice nisipoase, nisipuri). Practic trecerea de la o unitate de relief la alta este formată prin contactul dintre cele două etaje, la vest fiind formaţiuni pericarpatice ale Masivului Sarmatic al Feleacului, iar la est depozite bugloviene ale Câmpiei Transilvaniei (Dealurile Aiton-Viişoara).
Din punct de vedere hidrografic, hotarul Rujeşti este drenat de Valea Caldă Mică (spre nord), respectiv pârâul Rugul (spre sud), ambele pâraie fiind afluenţi de dreapta ai pârâului Valea Caldă Mare. Spre est, în imediata apropiere, pe râul Valea Caldă Mare, au fost amenajate două lacuri de acumulare de tip iaz, cu rol de atenuare a undelor de viitură, dar utilizate şi în scop piscicol – Beclenel, Beclean.
Vegetaţia locului este specifică pajiştilor secundare cu tufărişuri, în mare parte astăzi exploatate sub forma de terenuri arabile (datorită unor pante relativ line).
Economia locală de bazează îndeosebi pe cultivarea păioaselor şi a porumbului.
Câteva poze realizate aici la data de 16 august 2013:
Fig. 2 - Pantele line ale Dealului Rugului se sting în lunca largă a pârâului Valea Caldă Mare, la estul hotarului Rujeşti - municipiul Turda

Fig. 3 - Gospodării în hotarul Rujeşti - municipiul Turda

Niciun comentariu:

Noi reacţii