joi, 11 ianuarie 2018

Hotarele Turzii - 24. Valea Caldă Mare

Valea Caldă Mare este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, aşezat în valea pârâului Valea Caldă Mare, dar şi pe colectorul său, Fâneaţa Vacilor.
În hotarul Valea Caldă Mare se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din zona Turda Nouă, de lângă Acumularea Piscicolă Turda (Lacul Priza), din capătul nordic al Străzii Iazurilor, continuând pe un drum pavat cu piatră, ce însoţeşte malul drept al pârâului Fâneaţa Vacilor, şi apoi pe afluentul său Valea Caldă Mare, circa 5,5 km. Pe drumuri locale, din Valea Caldă Mare se poate ajunge la hotarele Căpreşti, Rujeşti, Ferma Cheiţa (com. Tureni) şi în satul Ceanu Mic (Ceanu Deşert).
Poziţia GPS a hotarului Valea Caldă Mare este: 46.637466 ° latitudine nordică, 23.768834 ° longitudine estică (46°38'14.9"N, 23°46'07.8"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Valea Caldă Mare din extravilanul municipiului Turda

Hotarul Valea Caldă Mare este format în acest moment din trei nuclee: nucleul nordic, pe cursul mediu al pârâului Valea Caldă Mare, la nord de acumularea Tăul Ceanului; nucleul central, pe cursul inferior al pârâului Valea Caldă Mare, lângă acumularea Beclean; nucleul sudic, în zona confluenţei pârâului Valea Caldă Mare cu Fâneaţa Vacilor, lângă acumularea Fâneaţa Vacilor I. Însumând toate cele trei nuclee de locuire, în prezent, hotarul Valea Caldă Mare este compus din 6 gospodării, la fel ca în anul 2007, când figurau tot atâtea gospodării înregistrate la primărie la această locaţie. Pe lângă acestea, există alte câteva urme de locuire mai veche şi câteva adăposturi pentru animale.
Ca şi limite ale hotarului Valea Caldă Mare, întâlnim spre nord extravilanul satului Aiton, spre est hotarul Căpreşti (Cămăraş), spre sud municipiul Turda (cartierul Turda Nouă) şi satul Copăceni (com. Sănduleşti), iar spre vest satul Ceanu Mic (com. Tureni), hotarul Rujeşti şi Ferma Cheiţa (com. Tureni).
Denumirea acestui hotar este legată de amplasarea sa în valea pârâului Valea Caldă Mare, cel mai important afluent al pârâului Fâneaţa Vacilor. Denumirea acestei văi este în legătură cu particularităţile geografice ale acestui loc – masele de aer foehnale, trecând ultimul pinten nordic al Munţilor Trascău, aduc aer mai cald decât în împrejurimi, în special în sezonul rece (de aici atributul „caldă”), amplasarea pe valea mai însemnată dintre cele două „văi calde” (de aici atributul „mare”).
Relieful se prezintă sub forma unor coline joase, cu pante reduse, dipuse de o parte şi de alta a Văii Calde Mari. Colinele din estul văii centrale sunt dispuse într-un interfluviu prelung orientat nord-est – sud-vest, cu câteva culmi delimitate de înşeuări (Dealul Albiilor, Dealul Ascuţit, Dealul Căpreşti), iar colinele din vestul Văii Calde Mari sunt perpediculare pe vale, intersectate de multe culoare de vale care străpung şi delimitează culmile principale (Dealul Viilor, Dealul Argilor, Dealul Rugului). Ca şi particularităţi ale reliefului, găsim alunecările de teren pe versanţii mai înclinaţi (pe fronturile de cuestă), dar şi forme ale pseudocarstului, mai ales la baza versanţilor (formate în depozitele tortoniene).
Altitudinea maximă se înregistrează spre limita estică – 505 m (Dealul Ascuţit), iar cea minimă spre limita sudică – 352 m (la confluenţa pâraielor Valea Caldă Mare cu Fâneaţa Vacilor), altitudinea medie fiind de circa 428 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart în partea mediană-superioară a versanţilor, mult deasupra vetrei gospodăriilor. Fundamentul reliefului este format în zona de sinclinal al Văii Calde Mari din depozite ale Tortonianului (calcare, gipsuri, tufuri, gresii, sare), iar în zona de anticlinal al versanţilor din depozite ale Buglovianului (gresii şi argile carbonatice nisipoase), iar periferic, spre extremitatea sudică (zona de subsidenţă a acumulării Fâneaţa Vacilor I şi în aval), apar depozite ale ale etajului Holocen Superior (pietrişuri, nisipuri). Ca şi unitate de relief, hotarul Valea Caldă Mare este încadrat în Câmpia Transilvaniei (Dealurile Aiton-Viişoara).
Din punct de vedere hidrografic, hotarul Valea Caldă Mare este drenat de Valea Caldă Mare, cu afluenţii săi care vin din dreapta (Cheiţa, Valea Caldă Mică, Rugul), care apoi este colectat de Fâneaţa Vacilor. Pe râul Valea Caldă Mare, pe raza acestui hotar, au fost amenajate lacuri de acumulare de tip iaz, cu rol de atenuare a undelor de viitură, dar utilizate în trecut şi în scop piscicol – Tăul Ceanului, Beclenel, Beclean, Fâneaţa Vacilor I, majoritatea fiind în prezent aproape înmlăştinite sau secate.
Vegetaţia locului este specifică pajiştilor secundare cu tufărişuri, în mare parte astăzi exploatate sub forma de terenuri arabile (datorită unor pante relativ line), pe versanţii mai înclinaţi, unde se instalează şi alunecările de teren s-au păstrat păşunile iniţiale. În lungul Văii Calde Mari, mai ales în fostele incinte lacustre, se instalează o vegetaţie hidrofilă.
Economia locală de bazează îndeosebi pe cultivarea păioaselor şi a porumbului, dar şi pe creşterea animalelor (ovine, bovine, caprine).
Câteva poze realizate aici la data de 26 iulie 2013:
Fig. 2 - Extremitatea nordică a hotarului Valea Caldă Mare - municipiul Turda

Fig. 3 - Versanţii vestici ai Dealului Ascuţit, hotarulValea Caldă Mare - municipiul Turda

Fig. 4 - Stână în nucleul nordic al hotarului Valea Caldă Mare - municipiul Turda

Fig. 5 - Barajul acumulării Tăul Ceanului, hotarul Valea Caldă Mare - municipiul Turda

Fig. 6 - Acumularea Fâneaţa Vacilor I, hotarul Valea Caldă Mare - municipiul Turda

Fig. 7 - Cultură de păioase pe versanţii vestici ai Dealului Căpreşti, hotar Valea Caldă Mare - municipiul Turda

Fig. 8 - Raţă leşească, la acumularea Fâneaţa Vacilor I, hotarul Valea Caldă Mare - municipiul Turda

Niciun comentariu:

Florentis