Autenticitate / Authenticity

Eu nu te voi judeca atunci când eziţi să te comporţi autentic, în acord cu ceea ce eşti. Nu te voi judeca nici atunci când vei ţine morţiş doar să faci pe plac celorlalţi. Şi nici nu îţi voi spune ce „trebuie” să faci.

Am un sentiment că oarecum am fost cumva programați încă din copilărie de părinţii noştri încă limitaţi ca să acceptăm obsesiv că alții (din exterior) să ne valideze comportamentul, să ne traseze nişte lucruri prestabilite, să nu ne asumăm propria autenticitate şi să nu ne urmăm instinctul. Îţi aduci aminte cum ne spuneau ce anume „trebuie” să credem, ce „ar fi bine” să ne dorim, ce anume este plăcut şi dezirabil, cum ar „trebui” să simțim, cum să ne comportăm...

De fapt, prin toate acestea, am fost învățați să nu ne ascultăm pe noi înșine. Să ne ucidem vocea interioară şi propriul drum. Să nu experimentăm, ci să copiem modele exterioare.

Am fost atât de mult sâcâiţi să ne integrăm, obsedant chiar, să nu îi supărăm pe ceilalţi, să nu dăm drumul propriei voci, să nu facem valuri în societate, să nu îi şocăm pe ceilalţi cu ceva original/altfel… Să fim ca turma! Pentru că e previzibil, aşa au trăit cu toţii înainte!

Dar toate acele lucruri, toata această „educare” după şabloane, te împiedică să fi tu însuţi. Ai avut vreodată vreun moment de sinceritate cu tine? Te-ai întrebat de ce faci toate acestea? De ce nu îţi rosteşti adevărul? De ce nu te manifeşti intuitiv? De ce nu îţi permiţi să rămâi neclintit indiferent de ce cred ceilalţi despre tine?

Nu te voi judeca, pentru că ştiu că dacă vei avea curajul să fii autentic, să nu te mai prefaci, îi vei deranja pe ceilalţi, îi vei întrista, supăra, înfuria, pentru că ei vor fi atunci în contrast cu tine. Dar dacă tu îţi afirmi suveranitatea, dacă te simţi liber să spui ceea ce crezi cu adevărat, dacă refuzi modelele pe care le simţi greşite şi pe care vor ceilalţi să ţi le impună… înţelegi la un moment dat că acei oameni care te judecă n-au decât să se ocupe de emoţiile lor, de reacţiile lor, că pe tine poziţia lor nu mai are cum să te afecteze. Dacă nu mai iei lucrurile la modul personal, înţelegi că fiecare dintre ceilalţi are propria sa cale, că suntem diferiţi, unici, că poţi respecta dreptul altora să se manifeste autentic şi diferit de noi, că nu mai are sens să îi judecăm pe alţii şi că adevărul nostru nu va concide nepărat cu adevărul lor, pentru că fiecare îl trăim prin filtrul propriei noastre experienţe, care este unică.

Fiecare dintre noi avem propriul nostru destin, propriul nostru mod de a face lucrurile, în felul nostru. Fiecare avem alte lecţii care uneori concid, alteori nu. Dar toţi, absolut toţi dintre noi mergem pe o Cale şi avem propria Călătorie spre Acasă! Cumva suntem diferiţi, dar în acelaşi timp avem şi ceva comun, solidar.

În fond, eu şi tu la un moment dat am pornit din aceeaşi Conştiinţă uriaşă din care a emers tot ce Suntem. Fiecare suntem o faţetă a aceleiaşi Realităţi ultime, care înglobează tot ceea ce există. Universul însuşi se experimentează pe Sine, şi se înnoieşte, spre a se reintegra apoi aceleiaşi Conştiinţe din care a pornit.

I will not judge you when you are reluctant to behave genuinely according to what you are. I will not judge you even when you are dead just to please others. And I won't even tell you what you "have to" do.

I have a feeling that somehow we have been programmed since childhood by our parents still limited to obsessively accept that others (from outside) validate our behavior, draw some predetermined things, do not assume our own authenticity and do not follow instinct. Do you remember how they told us what we "should" believe, what "would be good" to want, what is pleasant and desirable, how we "should" feel, how to behave...

In fact, through all of this, we have been taught not to listen to ourselves. Let's kill our inner voice and our own way. Let's not experiment, but copy external models.

We were so annoyed to integrate, even obsessively, not to upset others, not to let go of our own voice, not to make waves in society, not to shock others with something original/different… Let's be like the herd! Because it's predictable, that's how they all lived before!

But all those things, all this "education" according to the patterns, prevent you from being yourself. Have you ever had a moment of sincerity with yourself? Have you ever wondered why you do all this? Why don't you tell your truth? Why don't you show yourself intuitively? Why not allow yourself to stand still no matter what others think of you?

I will not judge you, because I know that if you have the courage to be authentic, not to pretend, you will disturb others, you will make them sad, angry, angry, because then they will be in contrast with you. But if you assert your sovereignty, if you feel free to say what you really believe, if you refuse the models that you feel are wrong and that others want to impose on you… you understand at some point that those people who judge you do not they only have to deal with their emotions, their reactions, because their position can no longer affect you. If you no longer take things personally, you understand that each of the others has its own way, that we are different, unique, that you can respect the right of others to manifest authentically and differently from us, that it no longer makes sense to judge others and that our truth will not necessarily coincide with their truth, because we each live it through the filter of our own experience, which is unique.

Each of us has our own destiny, our own way of doing things, our own way. We each have other lessons that sometimes concur, sometimes not. But all, absolutely all of us go on a Path and have our own Journey Home! Somehow we are different, but at the same time we have something in common, in solidarity.

After all, you and I at some point started from the same huge Consciousness from which all We Are emerged. We are each a facet of the same Ultimate Reality, which encompasses all that exists. The universe itself experiences itself, and renews itself, in order to then reintegrate into the same Consciousness from which it began.

Rezistenţa la schimbare / Resistance to change

Atunci când încerci să îţi dobori limitele, creezi tulburare nu doar în Universul tău, ci şi în al celorlalţi. De aceea, ceilalţi îţi vor spune că nu poţi să o faci, că greşeşti.

Oamenii s-au obişnuit să relaţioneze cu un anumit tip de persoană, pe care tu o reprezinţi. Schimbarea ta implică un risc pentru ei, de aceea vor insista să te îndepărteze de la a-ţi depăşi propriile limite.

Când dai atenţie ideii că eşti oprit din drum, abia atunci eşti oprit. În rest, totul se întamplă pe repede-înainte. Lumea nu îţi poate opri drumul spre succes, însă tu o poţi face.

Deşi probabil mulţi vor putea aduce dovezi că sunt imposibile ideile tale revoluţionare, sunt oameni ca mine, ca tine, care pur şi simplu nu le vom accepta aceste dovezi. Oameni ca noi merg mai departe, hotărâţi cu adevărat să îşi împlinească scopul!

Poţi capitula pus în faţa ideii că îţi lipsesc resursele, că nu ştii sigur cum vei putea face, sau poţi alege să nu fi de acord cu nici un scenariu preconceput care îţi spune că nu poţi reuşi. Da, poţi fi ferm, neînduplecat, şi vei replica: „Te înşeli, îţi voi demonstra!”

Nimeni nu deţine toate răspunsurile! Atunci, de ce ai avea încredere în răspunsurile celorlalţi, cum că nu poţi reuşi? Că au mai încercat şi alţii… şi s-au pierdut pe drum…

Desigur, poţi alege modele din jur. Cele mai multe vor fi despre oameni care au renunţat la visele lor. Dar mai sunt câţiva care nu au renunţat, care şi-au urmat cu tenacitate ţelul, şi apoi, după mult efort, au reuşit. Unii dintre ei chiar au schimbat lumea!

Nu te îngrijora cât mai ai până la destinaţie! În loc să eviţi obstacolele, iubeşte-le, ele sunt cheia ta spre creştere! Continuă, concentrat şi hotărât! Este firesc ca pe drum uneori să te simţi descurajat. Dar nu e în regulă să te opreşti! Să ştii că într-o zi te vei uita în urmă sau într-o oglindă şi vei exclama „Uau!” Repetă: „Nu aştept nimic şi accept totul!”

When you try to push your limits, you create turmoil not only in your own universe, but in that of others. That's why others will tell you that you can't do it, that you're wrong.

People have become accustomed to relating to a certain type of person, whom you represent. Your change involves a risk to them, so they will insist on keeping you from going beyond your own limits.

When you pay attention to the idea that you are stopped, only then are you stopped. Otherwise, everything happens quickly. The world can't stop you from succeeding, but you can do it.

Although many will probably be able to prove that your revolutionary ideas are impossible, there are people like me, like you, who simply will not accept this evidence. People like us are moving forward, truly determined to fulfill their purpose!

You may capitulate to the idea that you lack resources, that you are not sure how to do it, or that you may choose not to agree with any preconceived scenario that tells you that you cannot succeed. Yes, you can be firm, unyielding, and you will reply, "You are wrong, I will prove it to you!"

Nobody has all the answers! Then why would you trust the answers of others, how can you not succeed? That others have tried… and got lost along the way…

Of course, you can choose models from around. Most will be about people who have given up on their dreams. But there are a few who did not give up, who tenaciously followed their goal, and then, after much effort, succeeded. Some of them have even changed the world!

Don't worry about getting to your destination! Instead of avoiding obstacles, love them, they are the key to growth! Go on, focused and determined! It's natural to feel discouraged on the road sometimes. But it's not okay to stop! Know that one day you will look back or in a mirror and exclaim "Wow!" Repeat: "I don't expect anything and I accept everything!"

Iubire, Bogăţie şi Noroc / Love, Abundance and Luck

Într-o zi, o femeie a fost surprinsă să vadă în curtea casei sale trei străini. Toţi erau bătrâni şi aveau bărbi lungi și albe. Nu-i cunoștea, dar i-a întrebat:

- Aș putea să vă ajut, probabil sunteți flămânzi? Vă rog, intrați în casă!

- Soțul dumeavoastră este acasă? – au întrebat ei.

- Nu, nu este, a răspuns femeia.

- Dar dacă el nu e, atunci nu putem intra, au zis bătrânii.

Seara, soțul a venit acasă, iar femeia i-a povestit ce s-a întâmplat.

- Mergi și invită-i în casă, acum că sunt şi eu, a zis soțul.

Femeia a ieșit afară și i-a invitat din nou.

- Nu putem să intrăm împreună, au răspuns ei.

- De ce? s-a mirat femeia.

- Pe el îl cheamă Bogăție, el este Noroc, iar eu sunt Iubire. Mergi acasă, vorbește cu soțul și decideți care dintre noi este binevenit în casa voastră.

Femeia s-a întors, i-a spus soțului ce a auzit. Acesta s-a bucurat enorm.

- Ce bine! Dacă trebuie să alegem, atunci hai să invităm în casă Bogăția. a zis soțul.

- Dragule, dar de ce să nu invităm Norocul? a întrebat soția.

Fetița lor adoptată a auzit discuția celor doi, a venit la ei și i-a rugat:

- Putem să invităm Iubirea? Astfel, casa noastră va fi plină de iubire!

- Cred că o să facem cum spune fiica noastră, a zis soțul. Mergi și roagă Iubirea să ne fie oaspete.

Femeia a ieșit și i-a întrebat pe cei trei:

- Care dintre voi este Iubire? Intră și fii oaspetele nostru!

Bătrânul cu numele Iubire a zâmbit și s-a îndreptat spre intrare. Dar şi ceilalți doi l-au urmat. Femeia, uimită, i-a întrebat:

- Am invitat Iubirea, cum de veniți și voi?

- Dacă ai fi invitat Bogăția sau Norocul, ceilalți ar fi rămas în drum, iar dacă a fost invitată Iubirea, noi întotdeauna o urmăm. Acolo unde este Iubire este și Bogăție și Noroc!

One day, a woman was caught seeing three strangers in the yard of her house. They were all old and had long white beards. He did not know them, but asked them:

- Could I help you, are you probably hungry? Please enter the house!

- Is your husband home? They asked.

- No, it's not, the woman replied.

- But if he's not, then we can't come in, said the old men.

In the evening, the husband came home and the woman told him what had happened.

- Go and invite them to the house, now that I'm here, said the husband.

The woman went out and invited them again.

- We can't go in together, they said.

- Why? the woman wondered.

- He is called Abundande, he is Luck, and I’m Love. Go home, talk to your husband and decide which of us is welcome in your home.

The woman returned, told her husband what she had heard. He was very happy.

- So good! If we have to choose, then let's invite Abundance into the house. said the husband.

- Honey, but why not invite Luck? the wife asked.

Their adopted daughter heard the conversation of the two, came to them and asked them:

- Can we invite Love? Thus, our house will be full of love!

- I think we'll do as our daughter says, said the husband. Go and ask Love to be our guest.

The woman came out and asked the three of them:

- Which of you is Love? Come in and be our guest!

The old man named Love smiled and headed for the entrance. But the other two followed him. The woman, astonished, asked him:

- I invited Love, how did you come?

- If you had invited Abundance or Luck, the others would have stayed the course, and if Love was invited, we will always follow it. Where there is Love is also Abundance and Luck!

Nu există alegeri greşite / There are no wrong choices

Nu există alegeri greşite!

Suntem aici pentru a experimenta!

Orice acţiune este infinit mai bună decât stagnarea!

Controlul aparent, nevoia de predictibilitate, evitarea incertitudinii... toate acestea duc la ezitarea în a acţiona. Ne ocupăm timpul pe care îl puteam dedica acţiunii, iar apoi să fi ajuns undeva, cu pregătirea unor scenarii demobilizante, adunarea unor temeri de a nu greşi, dăm vina pe lipsa de modele, sau ne lamentăm că tot aşa trăiesc toţi cei din jurul nostru... Mintea noastră devină neobosită în a crea scenarii tot mai departe de realitate şi de a ne autosabota. Aproximăm oamenii încă dinainte de a-i cunoaşte, prevenim boli pe care nu le avem, cumpărăm mărcile cu care suntem obişnuiţi deşi există destule alternative, stăm alături de o persoană nepotrivită pentru că astfel suntem siguri de viitorul nostru, că acesta se va desfăşura într-o maniera predictibilă…

Vă e cunoscut?

Preferăm a rămâne în limitele unei lumi înguste şi bine „organizate”! Nu spun că e o greşeală sau e vina ta că urmezi acest scenariu. Această preferinţă este bine înscrisă în memoria noastră, nu de mult timp lumea încă era înfricoşător de nesigură, de riscantă, iar fiecare pas în necunoscut putea însemna moartea pentru omul fragil, dominat de natură.

Există şanse serioase să mori în drum spre vacanţă, şeful o să te ucidă dacă îi ceri o mărire de salariu, dacă inviţi pe cineva în oraş vei rămâne expus şi ruşinat... Chiar? Sau aceste lucruri sunt de fapt mai mult doar în mintea ta?

Incertitudinea este de fapt singurul loc unde se întâmplă toate lucrurile. Este calea ta către oportunitate. Este locul în care se produce noul, este mediul în care experimentezi lucruri noi, având rezultate noi, este mediul în care pur şi simplu creşti.

Rămânând în limitele zonei de predictibilitate, repetând aceleaşi acţiuni dintotdeauna, trăieşti de fapt în trecut, nu înaintezi deloc.

Cum vezi locuri noi dacă nici măcar nu ieşi din casă? Cum îţi faci prieteni dacă nu întâlneşti oameni noi? Cum ai putea face ceva nou dacă doar repeţi ceea ce ai făcut dintotdeauna?

Dacă nici măcar nu ţinteşti, cu siguranţă vei rata ţinta!

Oamenii care au avut succes nu au lăsat incertitudinea să îi oprească. Au acţionat iar şi iar, au ignorat îndoielile, au făcut lucrurile cum se putea mai bine din poziţia lor, din ceea ce a ţinut de ei înşişi. Dar unii au stagnat la un moment dat, pentru că şi-au imaginat că şi-au atins scopul, iar apoi viitorul li s-a părut mai sigur. Au ales la un moment dat iar „certitudinea”. Ambiţia lor apoi a pălit, au avut mai mult timp pentru a recurge iar la scenarii autosabotante sau limitative, iar apoi au consumat propriile resurse, în loc să le dezvolte, doar au consumat. Au ajuns nişte oameni neinspiraţi, apatici, comozi, lipsiţi de viaţă.

Nimic nu oferă garanţii. Nici un loc de muncă. Nici o poziţie socială oarecum temporară. Nici un model de afacere. Nici un om pe care nu îl cunoşti destul, sau vezi la el doar ce îţi convine ţie, în raport cu propriul tău scenariu. Nici o stare de sănătate. Certitudinea este o iluzie. În seara aceasta te pui la somn sănătos, iar mâine e posibil să nu te mai trezeşti deloc! Te urci în maşina proaspăt reparată sau chiar nouă, dar e posibil să nu mai ajungi la serviciu! Serviciul ideal tocmai ţi se desfiinţează din cauza schimbărilor economice sau politice! La un moment dat, planurile noastre cu privire la ceva predictibil din viaţa noastră vor eşua!

Căutând obsedant „certitudinea” respingem de fapt viaţa în favoarea unei fantezii. Când ne imaginăm că am şti totul, de fapt ne îndepărtăm de necunoscut, care ne scapă. Dar dacă te-ai deschide magiei adevărate a vieţii, împlinirilor pe care le poate aduce aceasta? Dar dacă am lăsa deoparte presupunerile greşite, interpretările, aproximările, şi am trăi pur şi simplu nemijlocit?

Rămânând prins în „certitudine” ai mereu sentimentul că ai fi putut face mai mult. Că îţi doreşti de fapt o viaţă mai bună decat cea pe care o ai, că eşti judecat oricum orice alegeri ai face.

Temerea de a nu fi judecat, de a fi considerat bizar sau ratat, de a fi exclus din atenţia celorlalţi, te va împiedica mereu să îţi asumi şi atingi adevăratul potenţial.

În zadar vei aştepta să îţi vină cheful. Şi nimic magic, din senin, nu va face treaba în locul tău. Nu acţiona după cum vor gândurile să te îndemne, acţionează adaptat momentului, schimbă-ţi gândurile, nu le da putere să te schimbe ele pe tine!

Ne-am născut cu toţii în Ţara Iluziilor şi aproape toţi vom rămâne blocaţi în aceste limite. Vestea cea bună este că e foarte uşor să schimbi lucrurile, să accepţi incertitudinea. Poţi chiar să îi ieşi în întâmpinare, să o preţuieşti, să te bucuri de ea.

Succesul, experienţele şi lucrurile la care ai visat te aşteaptă aici, în incertitudine. Odată îmbrăţişată, incertitudinea va fi un mod de viaţă, nu va mai fi ceva înfricoşător sau ostil. Poate că vei fi un pic neliniştit cum se vor desfăşura lucrurile, dar vei prinde încredere şi entuziasm. Poţi să ieşi din rutina zilnică, poţi începe să schimbi unele lucruri mici, iar apoi să arunci pur şi simplu în aer întreaga zonă de „confort”, să dinamitezi tot ce este limitat şi predictibil în viaţa ta.

Nu te mai ascunde de viaţă, deschide-i porţile, bea din ea, trăieşte-o intens, simte-te viu şi scutură de pe tine tot ce era amorţit şi prăfuit.

Nu te mai crampona la a sta în certitudine, renunţă la nevoia de explicaţii, topeşte o mare parte din stresul care nu este necesar. Lucrurile nu vor merge întotdeauna fix aşa cum vrei tu, viaţa e pur şi simplu o aventură, se poate întâmpla orice. Eliberează-te de grija lucrurilor care scapă controlului tău, concentrează-te la lucrurile pe care le poţi face acum, din poziţia ta actuală. Te vei confrunta cu siguranţă cu ceva faţă de care până acum ai opus rezistenţă. Nu eşti gândurile tale, însă eşti faptele tale! Eu, într-un anumit fel sunt Tu, iar Tu eşti capabil să îţi împlineşti visele!

Vei fi încercat mereu de ispita amânărilor sau a evitării anumitor situaţii. Dar poţi să nu eziţi şi să treci la acţiune! Şi poţi face chiar o obişnuinţă din a nu ezita. Multe dintre gândurile noastre zilnice sunt irelevante sau automate, alimentate de diverse răni ale trecutului, temeri memorate, din sentimentul că nu eşti suficient de valoros. Vor fi zile în care vei vrea să nu te mai cobori din pat, dar o vei face, eşti capabil de a acţiona dincolo de condiţionarea gândurilor tale compulsive. Nu ne permitem să aşteptăm să intrăm în starea noastră bună, pentru că asta înseamnă să amânăm a acţiona pe termen nedefinit. Inspiraţia şi motivaţia vor veni la un moment dat, dar ele sunt tovarăşi de drum inconstanţi, iar atunci când ai nevoie s-ar putea să nu apară.

Abia după ce vei începe să ignori negativismul, gândurile tale vor deveni cu adevărat un sprijin şi îţi vor susţine intuitiv acţiunile. Când eşti complet absorbit într-o acţiune, aspectele negative par să dispară. Când treci la acţiune vei realiza de fapt cât de desprins ai fost până acum de realitate! Trăieşti viaţa aşa cum este şi nu aşa cum doar credeai că este!

Vei acţiona, te vei trudi, uneori vei avea şi îndoieli, îţi vei face griji, vei lupta şi vei răzbi, iar viaţa ta va deveni una cu acţiunile tale, cu eforturile depuse.

Uită toate acestea – că n-ai chef, că nu ai starea potrivită, că te îndoieşti de tine... Doar fă primul pas! Iar apoi următorul! Cu siguranţă, Tu nu eşti gândurile tale, ci eşti ceva măreţ, eşti acţiunea, eşti una cu viaţa înşişi!

There are no wrong choices!

We are here to experiment!

Any action is infinitely better than stagnation!

Apparent control, the need for predictability, the avoidance of uncertainty... all of this leads to hesitation to act. We take the time we could devote to the action, and then get somewhere, with the preparation of demobilizing scenarios, the gathering of fears of not making mistakes, we blame the lack of models, or we complain that everyone around us lives the same way... Our minds become tireless in creating scenarios further and further away from reality and sabotaging ourselves. We approach people even before we know them, we prevent diseases we don't have, we buy the brands we are used to even though there are enough alternatives, we stand with an inappropriate person because this way we are sure of our future, that it will unfold in a predictable manner…

Is it known to you?

We prefer to stay within the confines of a narrow and well-organized world! I'm not saying it's a mistake or your fault that you're following this scenario. This preference is well inscribed in our memory, not long ago the world was still frighteningly insecure, risky, and every step into the unknown could mean death for the fragile man, dominated by nature.

There are serious chances to die on the way to vacation, the boss will kill you if you ask for a raise, if you invite someone to town you will be exposed and ashamed... Really? Or are these things actually more just in your mind?

Uncertainty is actually the only place where all things happen. It is your path to opportunity. It is the place where the new occurs, it is the environment in which you experience new things, with new results, it is the environment in which you simply grow.

Remaining within the limits of the predictability zone, repeating the same actions as always, you actually live in the past, you do not advance at all.

How do you see new places if you don't even leave the house? How do you make friends if you don't meet new people? How can you do something new if you just repeat what you have always done?

If you don't even aim, you will definitely miss the target!

Successful people did not let uncertainty stop them. They acted again and again, ignoring the doubts, doing things as best they could from their position, from what they cared about themselves. But some stagnated at one point because they imagined they had achieved their goal, and then the future seemed safer. At one point they chose "certainty" again. Their ambition then faded, they had more time to resort to self-sabotaging or limiting scenarios, and then they consumed their own resources, instead of developing them, they just consumed. They became uninspired, apathetic, comfortable, lifeless people.

Nothing offers guarantees. No job. No somewhat temporary social position. No business model. No man you don't know enough about, or see in him only what suits you, in relation to your own scenario. No health. Certainty is an illusion. Tonight you are getting a good night's sleep, and tomorrow you may not wake up at all! You get in the newly repaired or even new car, but you may not get to work! Your ideal service is just coming to an end because of economic or political changes! At some point, our plans for something predictable in our lives will fail!

Obsessively seeking "certainty" we are actually rejecting life in favor of a fantasy. When we imagine that we know everything, we are actually moving away from the unknown, which escapes us. But what if you were open to the true magic of life, to the accomplishments it can bring? But what if we put aside the wrong assumptions, interpretations, approximations, and live simply?

Being stuck in "certainty" always gives you the feeling that you could have done more. That you actually want a better life than the one you have, that you are judged anyway no matter what choices you make.

The fear of not being judged, of being considered bizarre or failed, of being excluded from the attention of others, will always prevent you from assuming and reaching your true potential.

In vain will you wait for your mood to come. And nothing magical, out of the blue, will do the job for you. Do not act as the thoughts want to urge you, act according to the moment, change your thoughts, do not give them the strength to change you!

We were all born in the Land of Illusions and almost all of us will remain stuck within these limits. The good news is that it is very easy to change things, to accept uncertainty. You can even meet it, cherish it, enjoy it.

The success, the experiences and the things you dreamed of are waiting for you here, in uncertainty. Once embraced, uncertainty will be a way of life, it will no longer be something scary or hostile. You may be a little uneasy about how things will turn out, but you will gain confidence and enthusiasm. You can get out of your daily routine, you can start to change some small things, and then you can simply blow up the whole "comfort zone", blow up everything that is limited and predictable in your life.

Stop hiding from life, open its gates, drink from it, live it intensely, feel alive and shake off everything that was numb and dusty.

Stop clinging to certainty, give up the need for explanations, melt much of the unnecessary stress. Things will not always go the way you want, life is simply an adventure, anything can happen. Free yourself from the worries of things that get out of your control, focus on the things you can do now, from your current position. You will surely face something that you have so far resisted. You are not your thoughts, but you are your deeds! I, in a way, am You, and You are able to fulfill your dreams!

You will always be tempted by the temptation to postpone or avoid certain situations. But you can not hesitate and take action! And you can even make a habit of not hesitating. Many of our daily thoughts are irrelevant or automatic, fueled by various wounds of the past, memorized fears, from the feeling that you are not valuable enough. There will be days when you will want to stop getting out of bed, but you will, you are able to act beyond the conditioning of your compulsive thoughts. We cannot afford to wait until we are in a good state, because that means postponing action indefinitely. Inspiration and motivation will come at some point, but they are fickle companions, and when you need them they may not show up.

Only after you begin to ignore negativism will your thoughts truly become a support and intuitively support your actions. When you are completely absorbed in an action, the negative aspects seem to disappear. When you take action, you will actually realize how detached you have been from reality so far! You live life the way it is and not the way you just thought it was!

You will act, you will toil, sometimes you will have doubts, you will worry, you will fight and you will break through, and your life will become one with your actions, with your efforts.

Forget all this – that you don't feel like it, that you don't feel right, that you doubt yourself... Just take the first step! And then the next one! Certainly, You are not your thoughts, but you are something great, you are the action, you are one with life itself!

Îngerii păzitori / Guardian angels

Gândirea noastră ne influențează destinul. Atunci când ne gândim la rău, răul nu întârzie să apară, pentru că Universul ne îndeplinește dorințele și gândurile. Iar atunci când suntem senini, din toţi porii, ceva magic ni se întâmplă.

Sus, în lumile înalte, se întâlnesc doi îngeri. Poate al meu şi al tău. Unul e serios, cu experienţă, iar celălalt pare mai începător. Îngerul cu experienţă îl întreabă pe cel mai începător:

O discuție dintre doi îngeri. Cel cu experiență se uită serios la cel începător.

- Spune-mi, pe scurt, ce mai face omul tău, căruia îi eşti călăuză.

- Merge la serviciu. Speră la ceva, dar e foarte confuz.

- La ce speră?

- Greu de înţeles. I-am trimis de două ori un vis fericit, dar nu şi-a dat seama că i se transmite ceva. Spune obsesiv doar că obosește la serviciu.

- La serviciu cum e?

- Banal – grabă, fumat, bârfe.

- Conducerea e severă?

- Obișnuită. Ca la toți. Dar are temeri…

- I-ai alungat fricile?

- Desigur. Încă în drum spre birou, i-am alungat norii de deasupra. Am fost nevoit să-i dau una după ceafă, ca să privească în sus, să vadă soarele.

- I-ai trimis şi o necunoscută drăguță pe drum? Cu un miros ademenitor şi pe tocuri?

- Desigur… I-am făcut să se lovească unul de celălalt la intrarea la metrou.

- Și apoi?

- Nu s-a întâmplat nimic. Şi-au zis „scuze” și apoi el revenit la gândurile sale.

- După ce iese de la serviciu, ce face?

- Merge la magazin, apoi televizor, mănâncă, spală vesela, apoi intră pe internet, după care se pune la somn.

- I-ai stricat televizorul?

- Da. Dar şi-a cumpărat altul.

- I-ai întrerupt internetul?

- De cinci ori. A început să stea apoi la serviciu până târziu.

- Iar la sfârşit de săptămână?

- Doarme până la amiază. Apoi face curățenie. Iar seara iese cu prietenii, şi discută despre nimicuri, beau mult. Vine acasă la miez de noapte. A doua zi suferă de mahmureală şi o petrece în fața televizorului sau a laptopului.

- Dar ea?

- Ea locuiește în aceeași cartier. Merg la cumpărături la același supermarket.

- I-ai pus să stea în aceeași coadă?

- Desigur. Și la stație.

- Le-ai verificat compatibilitatea destinelor?

- Da. Sunt compatibili. Le-am încercat pe toate. Dar e o misiune imposibilă!

- Am înțeles! Unde e lista ta de remedii extreme de puternice?

- Iată: gripă cu febră și halucinații, luxație, fractură de os, accident de mașină, faliment, incendiu, proteste, criză financiară, război civil…

- Suficient! În numele dragostei, primește permisiunea pentru a adopta măsurile extreme. Numai să alegi doar una!

- Am înțeles!

[Observă și folosește toate oportunitățile pe care ți le oferă cei care te ghidează, atunci îngerul tău nu va fi nevoit să recurgă la măsuri extreme]

Our thinking influences our destiny. When we think of evil, evil does not take long to appear, because the Universe fulfills our desires and thoughts. And when we are serene, from all pores, something magical happens to us.

Up in the higher worlds, two angels meet. Maybe mine and yours. One is serious, experienced, and the other seems more beginner. The experienced angel asks the novice:

A discussion between two angels. The experienced one takes the beginner seriously.

- Tell me, in short, how your man is doing, to whom you are a guide.

- She's going to work. He's hoping for something, but he's very confused.

- What is he hoping for?

- Hard to understand. I sent him a happy dream twice, but he didn't realize it was being passed on to him. He just says obsessively that he gets tired at work.

- How is work?

- Trivial - rush, smoking, gossip.

- Is the driving severe?

- Ordinary. Like everyone else. But he has fears…

- Did you drive away his fears?

- Of course. On the way to the office, I drove away the clouds above. I had to give him one behind the back of his neck to look up to see the sun.

- Did you send a nice stranger on the way? With a seductive smell on the heels?

- Of course… I made them hit each other at the subway entrance.

- And then?

- Nothing happened. They said "sorry" and then he went back to his thoughts.

- After he leaves work, what does he do?

- He goes to the store, then the TV, eats, washes the dishes, then goes on the internet, then goes to sleep.

- Did you break his TV?

- Yes. But he bought another one.

- Did you cut off his internet?

- Five times. He then started working late.

- And on the weekend?

- Sleep until noon. Then clean up. And in the evening he goes out with his friends, and talks about nothing, I drink a lot. He comes home in the middle of the night. The next day he suffers from a hangover and spends it in front of the TV or laptop.

- But she?

- She lives in the same neighborhood. I go shopping at the same supermarket.

- Did you make them sit in the same queue?

- Of course. And at the station.

- Have you checked the compatibility of their destinies?

- Yes. They are compatible. I tried them all. But it's an impossible mission!

- I understand! Where is your list of extremely powerful remedies?

- Here: flu with fever and hallucinations, dislocation, bone fracture, car accident, bankruptcy, fire, protests, financial crisis, civil war…

- Enough! In the name of love, he receives permission to take extreme measures. Just choose just one!

- I understand!

[Observe and use all the opportunities offered to you by those who guide you, then your angel will not have to resort to extreme measures]

Datoriile / Debts

Datoriile şi poziţionarea ta faţă de ele îţi influenţează energia vitală.

Îndatorările te fac să pierzi la fiecare 8 secunde o cantitate de energie vitală proporţională cu suma datorată, înmulţită de câteva ori, în funcţie de tipul de îndatorare.

Investiţiile, îţi aduc înmulţesc energia vitală la fiecare 12 secunde, în funcţie de tipul de datorie pe care îl au alţii faţă de tine, în aceeaşi proprorţie în care o fac şi îndatorările, în funcţie de tipul de datorie implicat.

Există trei tipuri mari de datorii, care au un anumit impact asupra energiei vitale, funcţie de cum eşti poziţionat (îndatorat/investitor) şi de tipul de datorie în care eşti încadrat.

Datoriile din bunătate sunt atunci când cineva cunoscut/apropiat îţi împrumută fără dobândă şi îţi spune că o să returnezi datoria când o să poţi tu. Acestea înseamnă zero (neutralitate) în plan energetic pentru ambele părţi, cu condiţia să fie returnate imediat ce poţi.

Datoriile la termen presupune un împrumut pe un anumit termen prestabilit de timp, gen card de credit, bancă, etc. E în regulă dacă foloseşti acei bani în mod responsabil, dacă onorezi condiţiile contractuale, dacă achiţii datoria la timp, daca mai ales investeşti acel împrumut. Datoriile la termen au coeficientul 5. Ele îţi consumă o cantitate de energie vitală proporţională cu de 5 ori suma pe care o datorezi, la fiecare 8 secunde din viaţă. Atunci când ai datorii, de fapt nu ai timp liber, tu plăteşti de fapt cu energia ta vitală acele datorii; va fi probabil nevoie şi de o slujbă suplimentară, dar această situaţie te va învăţa să fi mai responsabil şi vei avea parte de oportunităţi noi, pentru a putea achita totul; vei fi cu adevărat liber abia când ai achitat totul. Atunci când contractezi un împrumut, să fi conştient ce implicaţii are, dincolo de nivelul financiar. Când decizi să fi responsabil şi să îţi plăteşti datoriile, Universul îţi crează noi oportunităţi care îţi vor aduce sume suplimentare de bani, dar unii nu vom înţelege despre ce este vorba, şi doar vom refuza oportunităţile, pentru că într-adevăr cel puţin pentru moment este vorba de mai multă muncă. Oportunităţile pot fi transformate în atuu, dacă alegi să fi responsabil şi îndestul de atent/curajos, să le valorifici.

Datoriile negre sunt acele datorii pe care le ai şi nu le tratezi onorabil, nu le returnezi, te faci că ai uitat de ele, sau uiţi să respecţi termenul la care te-ai angajat. Datoriile negre au coeficientul 10. Ele îţi consumă o cantitate de energie vitală proporţională cu de 10 ori suma pe care o datorezi, la fiecare 8 secunde din viaţă.

Resursele noastre sunt extrem de importante şi este înţelept să le folosim într-un mod chibzuit. Energia vitală este cea mai importantă resursă a ta. Dacă îţi doreşti obiecte de lux care implică o cheltuială excesiv de mare, vei plăti o mare parte din energia ta vitală, doar pentru a avea acele obiecte, de care poate nici nu ai nevoie cu adevărat. Este decizia ta, datoriile implicate îţi scurtează viaţa, îţi consumă forţa vitală. Poţi opri asta doar prin a-ţi asuma responsabilitatea şi a plăti respectivele datorii contractate.

Your debts and your position on them influence your vital energy.

Debts cause you to lose every 8 seconds an amount of vital energy proportional to the amount due, multiplied several times, depending on the type of indebtedness.

Investments bring you vital energy every 12 seconds, depending on the type of debt that others have to you, in the same proportion that they do the duties, depending on the type of debt involved.

There are three major types of debt, which have a certain impact on vital energy, depending on how you are positioned (indebted/investor) and the type of debt you are engaged in.

Debts of kindness are when someone you know/are close to lends you interest-free and tells you that you will repay the debt when you can. These mean zero (neutrality) in energy for both parties, provided they are returned as soon as you can.

Term debts involve a loan for a certain predetermined period of time, such as a credit card, bank, etc. It's okay if you use that money responsibly, if you honor the contractual conditions, if you pay off the debt on time, if you especially invest that loan. Term debts have a coefficient of 5. They consume a vital amount of energy proportional to 5 times the amount you owe, every 8 seconds of life. When you have debts, you don't actually have free time, you actually pay those debts with your vital energy; you will probably need an extra job, but this situation will teach you to be more responsible and you will have new opportunities to be able to pay for everything; you will only be truly free when you have paid everything. When taking out a loan, be aware of the implications beyond the financial level. When you decide to be responsible and pay your debts, the Universe creates new opportunities that will bring you extra money, but some of us will not understand what it is about, and we will only refuse the opportunities, because really at least for the moment it's more work. Opportunities can be turned into an asset, if you choose to be responsible and careful enough / brave, to capitalize on them.

Black debts are those debts that you have and do not treat honorably, you do not return them, you pretend to have forgotten about them, or you forget to respect the term to which you have committed. Black debts have a coefficient of 10. They consume a vital amount of energy proportional to 10 times the amount you owe, every 8 seconds of life.

Our resources are extremely important and it is wise to use them wisely. Vital energy is your most important resource. If you want luxury items that involve an excessively high expense, you will pay for much of your vital energy, just to have those items that you may not even really need. It is your decision, the debts involved shorten your life, consume your life force. You can only stop this by taking responsibility and paying those debts.

Un banal accident / An ordinary accident

Destinul este doar aparent implacabil.

Destinul este trasat în funcţie de faptele noastre, de asumările noastre, de lecţiile noastre de viaţă.

Dar totuşi, de tine depinde, ca unele efecte să se schimbe, chiar dacă vei bifa anumite împrejurări deja fortuite.

Ai simţit vreodată că efectiv trebuia să mori la un moment dat şi ai scapat cu totul miraculos?

Ai simţit la un moment dat că viaţa ta efectiv e trasată într-un tipar nefericit, şi că anume ceva te ţine acolo şi nu poţi ieşi? Şi, totuşi, a rămas în urmă, ca un vis urât, iar acum e totul altfel?

Ai simţit că te chinui în lipsuri, şi că cel mai probabil n-o să fie niciodată altfel, dar, totuşi, acum, când priveşti în urmă, nici nu îţi vine să crezi cum s-au reaşezat lucrurile?

Universul te cheamă în necunoscut, să ieşi din obişnuinţele negative, să te reinventezi, să poţi scoate din tine tot ce e mai bun... Îţi dă mâna, îţi vorbeşte prin semne, să ai încredere...

Un banal „accident”, o alegere diferită, de când ai început să înţelegi lucrurile, şi totul a mers pe făgaşul pe care doar visai până acum...

Dacă îţi schimbi atitudinea faţă de trecut, îţi vei schimba într-un anumit fel viitorul.

Revizuindu-ţi viaţa ta, căci vieţile altora nu le poţi revizui decât dacă şi ei îşi doresc, te vei purifica, vei lăsa deoparte tot ce nu e potrivit pentru tine, tot ceea ce te trage în jos, tot ce îţi bloca adevăratul tău potenţial, calea ta, propriile tale vise...

Tot ceea ce nu vei reuşi, ce te vei agăţa să păstrezi şi nu e potrivit ţie, se va oglindi în viaţa ta prin neplăceri, umilinţe, insuccese. Apoi, în funcţie de cum vei reuşi să depăşeşti aceste momente, îţi vei determina sănătatea şi destinul. Poţi fi într-un anumit fel co-creator al propriului tău destin, iar dacă nu vei dori să fi activ, vei trăi destinul aşa cum ţi-l creează alţii pentru tine, dacă tu decizi să îţi cedezi puterea ta.

În câmpul conştiinţei tale, în memoria planificată, poate să existe chiar şi moartea iminentă, eveniment planificat şi asumat pentru tine, prin propriul traseu, dar la niveluri inaccesibile cerebralului, de neînţeles doar prin filtrul minţii fizice. Păstrarea unei bunătăţi şi a unei radianţe extraordinare, luminoase, a unui efort asupra a tine însuţi, poate crea însă o deformare a evenimentului, şi chiar o anulare a lui, într-un mod miraculos. Dar într-un anumit mod… Evenimentul se va întâmpla totuşi, pentru că el e prestabilit, dar efectul său asupra ta se va modifica. Tu nu te mai supui atât de mult determinării exterioare, ci tu însuţi ai ales să îţi modelezi viaţa, în mod activ. Aşa este creat la nivel general Universul, mintea divină modelează realitatea prin voinţa şi acţiunile sale. La o microscară, noi, fiinţele umane, facem acelaşi lucru, pe interfaţa noastră de realitate.

Poate îţi va fi sortit să ai un accident într-un tunel. Dacă el e fixat cu severitate, se va întâmpla... însă dacă ai lucrat îndestul cu tine însuţi asupra interiorului tău, chiar dacă maşina în care eşti va fi de nerecunoscut, în urma accidentului, tu vei scăpa cu mici urmări, sau fără nici o zgârietură... şi nu va fi necesar să fi extras(ă) din aceasta realitate. Ci, atunci când aduci mai multă acţiune şi nu doar reacţiune, în tot ceea ce eşti, întreaga ta cale începe să se schimbe. Vei vedea porţi noi şi acolo unde alţii nu le vor percepe, vei reuşi acolo unde alţii vor spune că e imposibil.

Doar de tine depinde, la un moment dat poţi fi actor în propriul tău film, sau poţi fi spectator în propria ta viaţă, ori vei juca un rol trasat de alţii, care te nemulţumeşte, pentru că e vorba despre tine, şi nu concide cu voinţa ta interioară. Atunci când te aşezi pe calea ta, în concordanţă cu propria ta voinţă şi putere, când respecţi calea altora, când decizi să te implici activ în schimbarea ta ca Om şi în schimbarea vieţii tale, oricât de mari ar fi încercările prin care treci, vei avea satisfacţie – Tu eşti acela, şi toate temerile tale au rămas în urma, Acum pur şi simplu exişti, îţi afirmi demnitatea şi puterea ta personală şi iei parte în mod activ la trasarea propriei tale vieţi.

Our Destiny is only seemingly relentless.

Our Destiny is drawn according to our deeds, our assumptions, our life lessons.

But still, it's up to you for some effects to change, even if you tick certain already fortuitous circumstances.

Have you ever felt that you actually had to die at some point and miraculously escape?

Have you ever felt that your life is actually drawn in an unhappy pattern, and that something is holding you there and you can't get out? And yet he was left behind, like a bad dream, and now everything is different?

Did you feel that you were struggling with your shortcomings, and that most likely it would never be otherwise, but still, now that you look back, you can't believe how things have settled down?

The Universe calls you into the unknown, to get out of negative habits, to reinvent yourself, to be able to get the best out of yourself... It shakes your hand, speaks to you through signs, trusts you...

An ordinary "accident", a different choice, since you started to understand things, and everything went the way you only dreamed until now...

If you change your attitude towards the past, you will change your future in a certain way.

By reviewing your life, because you can't review the lives of others unless they want to, you will purify yourself, you will put aside everything that is not right for you, everything that pulls you down, everything that blocks your true potential, your way, your own dreams...

Everything that you will not succeed, that you will cling to keep and it is not suitable for you, will be reflected in your life through inconveniences, humiliations, failures. Then, depending on how you manage to overcome these moments, you will determine your health and destiny. You can be in a way a co-creator of your own destiny, and if you don't want to be active, you will live your destiny as others create it for you, if you decide to give up your power.

In the field of your consciousness, in the planned memory, there may be even imminent death, an event planned and assumed for you, through your own path, but at levels inaccessible to the brain, incomprehensible only through the filter of the physical mind. Maintaining an extraordinary, luminous goodness and radiance, an effort on yourself, can create a distortion of the event, and even a cancellation of it, in a miraculous way. But in a certain way… The event will still happen, because it is predetermined, but its effect on you will change. You no longer submit so much to outward determination, and you yourself have chosen to actively shape your life. This is how the Universe is created on a general level, the divine mind shapes reality through its will and actions. At a microscale, we, humans, do the same thing on our interface of reality.

Maybe you're destined to have an accident in a tunnel. If it is severely fixed, it will happen... but if you have worked hard enough on yourself inside yourself, even if the car you are in will be unrecognizable, after the accident, you will escape with little or no consequences, without a scratch... and you won't have to be drawn from this reality. But when you bring more action and not just reaction, into everything you are, your whole path begins to change. You will see new gates and where others will not perceive them, you will succeed where others will say it is impossible.

It just depends on you, at some point you can be an actor in your own film, or you can be a spectator in your own life, or you will play a role drawn by others, which displeases you, because it is about you, and does not coincide with your inner will. When you stand in your way, in accordance with your own will and power, when you respect the way of others, when you decide to be actively involved in your change as a Human and in the change of your life, no matter how great the trials you go through, you will have satisfaction - You are that, and all your fears are left behind, Now you simply exist, you assert your personal dignity and strength and you take an active part in tracing your own life.

Eu plâng şi râd / I cry and laugh

Prefer să nu mă plâng. Să ţin în mine cât mai multe greutăţi, iar ceilalţi să nu ştie ce port pe umeri. Să vadă doar zâmbetul meu, uneori mai viu, bucuros, alteori mai şters şi melancolic; dar dacă ar citi cu inima ar ştii, prin tăcere.

Asta am învățat de mic. De la mine însumi. Eu mi-am fost mie cel mai bun model. Rămas de cele mai multe ori singur cu mine, nu aveam oricum de ce să plâng sau cui să cer ajutorul, nu m-ar fi auzit oricum nimeni. Aşa că am învăţat să fac totul singur, acel timp petrecut cu mine să fie cât mai bun posibil, din ceea ce puteam face.

M-am obişnuit aşa. Puteam face acelaşi lucru şi când erau alţi oameni prin preajmă. Să nu mă plâng. Să pot fi bine cu mine şi să nu am aşteptări.

A fost poate greu atunci, dar acum îmi prinde minunat de bine.

Am dus multe lipsuri, dar nu era nevoie să ştie nimeni asta. Nimeni oricum nu m-ar fi ajutat, iar de milă nu am nevoie. Am nevoie de admiraţie, însă. Mila şi cu admiraţia nu se prea împacă. Dincolo de admiraţie, de orice e egoist, am nevoie, de fapt nu eu am... acum e deja vorba despre voi... voi aveţi nevoie de un model. Undeva eu sunt tu, iar tu eşti capabil să îţi împlineşti visele, să ştergi limitările, să îţi reprogramezi destinul.

Niciodată nu am cerşit nimic. Nu o bucată de pâine, dar nici măcar dragoste! Dacă simţi că e bine primit şi poţi dărui, fă-o cu bucurie. Şi mie îmi place să dăruiesc! Ştii... niciodată nu o să cerşesc nimic, o să îndur în tăcere tot ce mi-e dat… şi într-o bună zi îmi voi croi singur un drum mai bun. Cu alţi oameni ca mine, ne ducem în spate unul pe celălalt, atunci când unul oboseşte.

Sunt dur şi călit în sălbăticie, sunt lupul care îşi linge rănile în întunericul pădurii. Voi nu o să aveţi satisfacţia să mă vedeţi vulnerabil, dar faţă de alţi lupi răniţi, ca şi mine, pe care îi simt camarazi, da, îmi voi deschide toate porţile. Şi îi voi îmbrăţişa. Şi îi voi ajuta să se vindece, chiar dacă asta înseamnă să uit un pic chiar şi de rănile mele!

Nu îţi spun frământările, secretele şi durerea. Dar, dacă şi tu le ai, le vei simţi.

Nu îmi vei putea lua niciodată sufletul; eu aleg dacă îl dăruiesc sau îl iau înapoi, dacă mă aşez pururi sau decid să plec. Ce-i al meu îmi aparține! Nu-mi place când cineva se bagă în suflet cu scopul de a afla ceea ce nu vreau să spun. Eu spun şi dăruiesc totul, atunci când simt că sunt Acasă, dar numai atunci!

Nu insista dacă vezi că porţile sunt închise. Nimeni nu va ştii când sunt fericit şi când nu. Doar vor presupune, dar eu sunt un bun actor, eşti sigur că e aşa cum presupui? Atunci când se întâmplă ceva brusc în viaţa mea, cunoscuţii rămân şocaţi. Nu mă cunosc şi nici n-au încercat să mă cunoască. În fond, eu sunt diferit, şi nu prea e nimic de înţeles din exterior, dacă vezi lucrurile altfel.

Nu sunt o victimă, sunt un soldat! Mereu sus, până când voi muri sau voi învinge! Dar nu voi renunţa să lupt pentru mine! Când sunt bolnav, când sunt copleşit de tristeţe, nu am nevoie de ajutor. Mă retrag în mine, cât mai departe de oamenii care oricum nu înţeleg ce trăiesc eu în adâncul meu. Nimeni din cei care nu pot înţelege nu îmi va da ceea ce îmi lipseşte.

Nu îmi place să vorbesc despre trecut. Dar, dacă vrei, putem picta prezentul, şi putem lăsa visele noastre să vorbească.

Plâng şi râd... Astăzi marea întreaga e în mine! Auzi? Cum bat valurile...!

I prefer not to complain. To hold as many weights as possible, and for the others not to know what I carry on my shoulders. To see only my smile, sometimes more vivid, happy, other times more erased and melancholy; but if you read it with your heart you would know, in silence.

That's what I learned as a child. From myself. I was my best model. Most of the time I was alone with me, I had no reason to cry or ask anyone for help, no one would have heard me anyway. So I learned to do everything on my own, to spend as much time with myself as possible, from what I could do.

I'm used like this. I could do the same thing when there were other people around. I don't complain. I’m okay with me and I’m not have expectations.

It may have been hard then, but now it fits me wonderfully.

I missed a lot, but no one needed to know that. No one would have helped me anyway, and I don't need mercy. I need admiration, though. Mercy and admiration do not reconcile. Beyond admiration, whatever is selfish, I need, in fact I don't... now it's about you... you need a role model. Somewhere I’m you, and you are able to fulfill your dreams, to erase the limitations, to reprogram your destiny.

I never begged for anything. Not a piece of bread, but not even love! If you feel welcome and can give, do it with joy. I like to give too! You know... I'll never beg for anything, I'll endure in silence everything I've been given… and one day I'll put myself on a better path. With other people like me, we go back to each other when one gets tired.

I’m hard and hardened in the wild, I’m the wolf that licks its wounds in the darkness of the forest. You will not have the satisfaction of seeing me vulnerable, but to other wounded wolves, like me, whom I feel as comrades, yes, I will open all my gates. And I will hug them. And I'll help them heal, even if it means forgetting a little about my wounds!

I'm not telling you my worries, my secrets and my pain. But if you have them, you will feel them in me.

You will never be able to take my soul; I choose whether to give it away or take it back, whether I sit down forever or decide to leave. What's mine is mine! I don't like it when someone gets in the way in order to find out what I don't want to say. I say and give everything when I feel at Home, but only then!

Don’t insist if you see that the gates are closed. No one will know when I'm happy and when I'm not. They'll just assume, but I'm a good actor, are you sure it's the way you assume? When something sudden happens in my life, acquaintances are shocked. They don't know me and they haven't tried to know me. After all, I'm different, and there's little to understand from the outside if you look at it differently.

I'm not a victim, I'm a soldier! Always up until I die or I win! But I will not give up fighting for myself! When I'm sick, when I'm overwhelmed with sadness, I don't need help. I retreat into myself, as far away as possible from people who do not understand what I live in my depths anyway. None of those who cannot understand will give me what I lack.

I don't like to talk about the past. But if you want, we can paint the present, and we can let our dreams speak.

I cry and laugh... Today the whole sea is in me! Do you hear? How the waves beat...!

O rară regăsire / A rare recovery

Există undeva o rară regăsire, vie, densă, cu totul diferită.

Pornite de la Începuturi, ca flăcări împreună, îngemănate, care ard fără stingere, peste Încercări şi Timpuri...

Pornite din Cerurile Vechi, regăsite azi în acest loc greu, în Condiţionalitate, şi totuşi ele strălucesc chiar şi acum...

Unirea lor e sigilată cu esenţă divină, este parte din Matricea iniţială, este Legământ al purificării Fiinţei spre înşişi originea ei luminoasă. Binele asumat şi obţinut prin eforturi, prin cunoaştere şi liber-arbitru, purificat prin este acel Bine care dăinuie, cel complet şi reîntors. Noi toţi suntem fragmente ale scânteii divine, pornite să experimenteze, conştientă de ea înşişi, care realizează un efort spre renaştere, purificare, recalibrare pe cele mai înalte frecvenţe. Cei care înţelegem asta în mod complet, ne aprindem sămânţa luminoasă din noi înşine şi ne oglindim ca Flăcări Spirituale.

Iubirea acestor Flăcări este completă, în toate laturile, şi radiază o forţă nelumească. Doar câteva suflete trezite pe acest Pământ sunt unite în perechi, cu dăruire necondiţionată, întreţesute dintotdeauna prin rădăcinile lor cereşti.

Nu le vei găsi acolo unde te aştepţi, căci ele au dus truda multor vieţi chinuite... Sunt bine ascunse printre făpturi ca mine şi ca tine, ca noi toţi. Acum, când toate lucrurile se cutremură, Lumea se schimbă din Temelii, Flăcările Gemene se regăsesc una dupa alta, îşi iau zborul, încărcate cu vibraţia Iubirii, radiind darurile divine, comori de lumină.

Iubirea lor este sacră şi nu poate fi pierdută şi nici distrusă de mână omenească, fiind împletită cu energie divină a Începuturilor. Regăsirea lor Aici este asumată şi se va Împlini, căci sufletele lor se reaprind ca nişte torţe în vânt şi se recunosc dincolo de vălul uitării. Ele radiază Cercul iubirii şi al compasiunii, al dăruirii altruiste, devenind Canale de Lumină, aprinzând şi alte suflete întrupate în avatar fizic pe Pământ.

There is a rare recovery, alive, dense, completely different.

Starting from the Beginnings, like flames together, twinned, burning without extinguishing, over Trials and Times...

Starting from the primordial Heavens, found today in this difficult place, in Conditionality, and yet they shine even now...

Their union is sealed with divine essence, it is part of the initial Matrix, it is a Covenant of the purification of the Being towards its own luminous origin. The assumed Good and obtained through efforts, through knowledge and free will, purified by it is that Good which endures, the complete and returned. We are all fragments of the divine spark, set to experience, self-aware, making an effort to be reborn, purified, recalibrated on the highest frequencies. Those of us who fully understand this ignite the bright seed of ourselves and mirror ourselves as Spiritual Flames.

The love of these Flames is complete, on all sides, and radiates an unworldly force. Only a few souls awakened on this Earth are united in pairs, with unconditional devotion, always interwoven by their heavenly roots.

You will not find them where you expect them, for they have led the toil of many tormented lives... They are well hidden among creatures like me and you, like all of us. Now, when all things tremble, the World changes from the Foundations, the Twin Flames are found one after the other, take flight, loaded with the vibration of Love, radiating the divine gifts, treasures of light.

Their love is sacred and cannot be lost or destroyed by human hands, being intertwined with the divine energy of the Beginnings. Their rediscovery Here is assumed and will be Fulfilled, for their souls rekindle like torches in the wind and recognize themselves beyond the veil of oblivion. They radiate the Circle of love and compassion, of altruistic devotion, becoming Channels of Light, igniting other souls embodied in the physical avatar on Earth.

Pierderea controlului / Loose control

Limpede vezi doar cu inima. Creierul e o unealtă bună doar atunci când însoţeşte ceea ce vezi cu inima. Căci ceea ce simţi din „nevăzut” e ceea ce e şi în rădăcinile tale cele mai intime.

Pentru tot ceea ce ai aprins cu lumina din inima ta, devii răspunzător pentru totdeauna. Pentru tot ceea ce ai îmblânzit.

Acum eşti temporar într-un Avatar fizic. El este doar o îmbrăcăminte şi o unealtă. Pătrunde dincolo de vălul de focalizare excesivă pe mediul fizic. Lasă-te purtat în lumea unde te-ai născut, cu adevărat, şi regăseşte-te Acasă, Întreg, cu tot ceea ce Eşti.

Când comunici cu cineva, are loc un schimb energetic. Acel cineva poate să nu fie o persoană, ci Dumnezeu, sau Universul, sau o entitate non-fizică. Comunicarea o poţi aborda din spaţiul inimii, depăşind cel al minţii. Nu te mai identifica excesiv doar cu mentalul, care e doar o parte restrânsă a tot ceea ce eşti, ci emană din tot ceea ce eşti, din complet. Simţi energia care circulă, atunci când emiţi comunicarea? Simţi şi când emiţi, şi când primeşti informaţie? Nu permite să fi condus de nişte programe inconştiente şi preia suveranitatea propriei tale persoane, ieşi din vechile programări mentale întipărite de generaţii asupra umanităţii. Intră în spaţiul inimii, simte energiile, conştientizează mult dincolo de aparenţe, emite energie densă, luminoasă, nu te grăbi să iei lucrurile personal şi să le înţelegi doar superficial. Fii aşa cum ţi-ar plăcea să fie cel dinaintea ta, radiază aşa cum vrei să ţi se răspundă, construieşte sau delimitează, dar fereşte-te să te laşi purtat de orgoliu şi distrugere.

Noi suntem fragmente ale minţii universale, care s-a divizat până la stadiul de conştiinţă umană. Aminteşte-ţi: matricea noastră iniţială este una pură şi valoroasă. Noi suntem lumină şi evoluţie. Depune efort pentru a reveni la acea matrice pură şi minunată care este adânc înauntrul nostru.

Un alt om care te-a rănit, va suferi exact cum ai suferit tu, când ai fost rănit de el. Tu însuţi ai rănit, poate, şi ai primit la un moment dat aceeaşi suferinţă şi ai înţeles abia atunci. Mereu ţi se răspunde la energia emisă.

Din ignoranţă şi autolimitare facem altora nişte lucruri urâte. Sunt oameni care pur şi simplu nu învaţă din propria experienţă, rămân blocaţi în limitare şi ignoranţă, dar primesc apoi proporţional înapoi ceea ce emit, până când va fi cu totul insuportabil. Sunt şi oameni, ca noi, cei care dorim să conştientizăm cum primim şi tratăm realitatea. Trăieşte durerea, ia tot binele ce poţi lua din ea, rămâi cât se poate de calm şi răspunde din spaţiul personal suveran şi nu ca reacţie la rănile trecutului sau la provocările pline de ignoranţă ale celorlaţi. Aşa vei creşte. Învaţă din emoţii, nu le ascunde, trăieşte-le, fie ele plăcute sau sfâşietoare. Renaşte din tot ce se întâmplă. Deţine controlul, atâta cât depinde de tine. Fi mulţumit că ai făcut tot ceea ce a depins de tine însuţi şi lasă viaţa să curgă. Suntem aici pentru a experimenta, pentru a trăi, nu există o reţetă universală şi fiecare avem drumul nostru.

Ai grijă să deţii controlul tău spiritual asupra Avatarului tău fizic. Această unealtă e singura care îţi permite să te manifeşti în acest spaţiu, pentru a împlini ceea ce ţi-ai propus când te-ai hotărât să vii Aici. Asupra acestui aspect, noi alocăm mult prea puţină importanţă. Mulţi dintre noi însă au pierdut parţial sau complet controlul asupra propriei lor persoane sau a unor părţi din corpurile lor (fizic, mental, astral, spiritual). Spiritul poate rămâne captiv într-o lume astrală sau spirituală în timpul unei (auto)hipnoze regresive, dar şi în alte stări (pseudo)hipnotice spontane sau voluntare – stări de conştiinţă modificată cum ar fi meditaţia, rugăciunea, vizualizarea extremă; atunci când nu există suficientă cunoaştere a fenomenului şi în lipsa unei protecţii clare, sufletul poate pierde controlul/contactul cu vehicului său fizic, nemaiputându-se reataşa acestuia. Persoana în cauza poate rămâne incompletă, să trăiască într-un fel de automatism, dar fără a mai fi însoţită de partea sa spirituală, sau chiar o anumită entitate sau supraentitate să preia controlul acestui vehicul fizic rămas fără protecţie. Într-un anumit fel, poate chiar acest lucru se întâmplă acum omenirii, ca fenomen în masă. Prea puţini oameni mai au putere personală, coordonare, puteri spirituale şi par dirijaţi de o forţă exterioară lor, uneori chiar împotriva propriei lor voinţe/meniri asumate. Orice lucru poate fi reversibil, însă recâştigarea controlului împlică o cunoaştere deosebită şi o energie imensă, dar şi ajutor exterior.

You see clearly only with the heart. The brain is a good tool only when it accompanies what you see with your heart.

For what you feel from the "unseen" is what is in your most intimate roots.

For everything you have lit with the light in your heart, you become responsible forever. For everything you've tamed.

You are now temporarily in a physical Avatar. He is just a garment and a tool. It penetrates beyond the veil of excessive focus on the physical environment. Let yourself be carried into the world where you were really born, and find yourself at Home, Whole, with all that You are.

When you communicate with someone, there is an energy exchange. That someone may not be a person, but God, or the Universe, or a non-physical entity. You can approach communication from the space of the heart, beyond the mind. You no longer identify excessively only with the mind, which is only a small part of everything you are, but emanates from everything you are, completely. Do you feel the energy flowing when you emit the communication? Do you feel when you broadcast and when you receive information? Don't allow yourself to be run by unconscious programs and take over the sovereignty of your own person, get out of the old mental programming imprinted by generations on humanity. You enter in the space of the heart, feel the energies, becomes aware far beyond appearances, emit dense, bright energy, do not rush to take things personally and understand them only superficially. Be as you would like to be before you, radiate as you want to be answered, build or delimit, but beware of being carried away by pride and destruction.

We are fragments of the universal mind, which has been divided to the stage of human consciousness. Remember: our initial matrix is ​​pure and valuable. We are light and evolution. Make an effort to return to that pure and wonderful matrix that is deep within us.

Another person who hurt you will suffer just as you did when you were hurt by her. You yourself were hurt, perhaps, and at one point you received the same suffering and you understood only then. You are always responding to the energy emitted.

Out of ignorance and self-limitation we do bad things to others. There are people who simply do not learn from their own experience, remain stuck in limitation and ignorance, but then receive proportionally back what they emit, until it is completely unbearable. There are also people, like us, who want to be aware of how we receive and treat reality. Live the pain, take all the good you can take from it, stay as calm as possible and respond from the sovereign personal space and not as a reaction to the wounds of the past or to the ignorant challenges of others. That's how you'll grow. Learn from emotions, don't hide them, live them, be they pleasant or heartbreaking. It is reborn from everything that happens. He's in control, as much as it's up to you. Be content that you have done everything that depended on yourself and let life flow. We are here to experiment, to live, there is no universal recipe and we each have our own way.

Make sure you have spiritual control over your physical Avatar. This tool is the only one that allows you to manifest in this space, to fulfill what you set out to do when you decided to come here. We pay too little attention to this. But many of us have partially or completely lost control of our own person or parts of their bodies (physical, mental, astral, spiritual). The spirit can remain captive in an astral or spiritual world during a (self)regressive (self)hypnosis, but also in other spontaneous or voluntary (pseudo)hypnotic states - states of altered consciousness such as meditation, prayer, extreme visualization; when there is not enough knowledge of the phenomenon and in the absence of strong protection, the soul may lose control/contact with its physical vehicle, and can no longer be reconnected to it. The person in question may remain incomplete, live in a kind of automatism, but without being accompanied by his spiritual side, or even a certain entity or super-entity to take control of this physical vehicle left without protection. In a way, perhaps this is exactly what is happening to humanity now, as a mass phenomenon. Too few people have personal strength, coordination, spiritual strength, and they seem to be led by a force outside of themselves, sometimes even against their own assumed will/purpose. Anything can be reversible, but regaining control involves great knowledge and immense energy, but also with help from the outside.