Hotarele Turzii - 5. Cânepişti

Cânepişti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, pe Valea Florilor, la nord de hotarul Petrilaca.

La Cânepişti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din extremitatea estică a cartierului Băile Sărate (Drumul Ceanului), pe un drum local nepavat, încă 6,2 km. Se mai poate ajunge aici, dinspre oraşul Câmpia Turzii, urmând drumul comunal DC 69A, parţial pavat cu piatră, care urcă de-a lungul Văii Florilor, prin cătunul Petrilaca, spre Ploscoş, tot 6,2 km (de la limita vestică a cartierului Lut). În perimetrul hotarului Cânepişti, drumul este puternic degradat, având pe alocuri denivelări mari. În schimb, Cânepişti este singurul hotar din Turda conectat la transportul de persoane prin intermediul căii ferate, aici funcţionând o haltă, unde opresc trenurile regio care circulă pe segmentul Câmpia Turzii-Apahida, un număr de 15 trenuri pe zi oprind în această haltă. Nici măcar municipiul Turda nu mai are conexiune feroviară pentru transportul de persoane, decât strict industrială.

Poziţia GPS a hotarului Cânepişti este: 46.607868 ° latitudine nordică, 23.846961 ° longitudine estică (46°36'28.3"N, 23°50'49.1"E).

Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Cânepişti din extravilanul municipiului Turda

Hotarul Cânepişti cuprinde un număr apreciabil de gospodării (peste 20, deşi în registrul primăriei figurează doar 3 la această adresă), ocupând locul al treilea în rândul hotarelor Turzii, din acest punct de vedere, după Petrilaca şi Hărcana, fiind urmat îndeaproape de hotarul Sfântu Ion II.

Ca şi limite ale hotarului Cânepişti, întâlnim spre nord satul Ploscoş, spre est satul Morţeşti (comuna Ceanu Mare), spre sud hotarul Petrilaca (astăzi Str. Petrilaca), iar spre vest hotarul Porteşti.

Denumirea acestui hotar evocă vechea exploatare a terenurilor agricole din aceasta zonă – preponderent creşterea plantelor tehnice (îndeosebit cânepă).

Ca şi atracţie turistică posibilă în hotarul Cânepişti putem preciza prezenţa unor specii valoroase din domeniul avifaunei, fapt ce poate încuraja birdwatchingul.

Relieful se prezintă sub forma unor coline joase, cu energie de relief mică, dispuse de-a lungul unei văi largi (Valea Florilor).

Altitudinea maximă se înregistrează spre limita sud-vestică – 455 m (Dealul Porţile de Fier), iar cea minimă spre limita sudică – 338 m (în lunca pârâului Valea Florilor), altitudinea medie fiind de circa 396 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart pe versanţii laterali ai văii principale. Fundamentul reliefului este format îndeosebi din gresii şi argile carbonatice nisipoase ale Buglovianului, iar de-a lungul Văii Florilor este suprapus unui sinclinal cu depozite ale Tortonianului (conglomerate, tufuri, gresii, sare).

Hidrografia este reprezentată de pârâul Valea Florilor, în care deversează pe ambele părţi afluenţi locali cu debit nesemnificativ. În unele incinte mai umede, de la confluenţa cu aceste pâraie laterale se pare că au funcţionat în trecut o serie de iazuri.

Vegetaţia locului este specifică pajiştilor secundare şi pajiştilor cu tufărişuri, dar grefate pe acestea au o mare amploare terenurile arabile. Izolat, întâlnim şi vegetaţie hidrofilă, în zonele mai umede din lungul luncii pârâului Valea Florilor, mai ales la contactul cu tributarii laterali. Hotarul Cânepişti găzduieşte situl Natura 2000 Cânepişti, în suprafaţă de 6.212 ha, situat în nordul hotarului, pe prelungirile sudice ale Dealului Şustaveghi, care are o importanţă deosebită, protejând singura populaţie cunoscută de vânturel de seară (Falco vespertinus) din Podişul Transilvaniei, alături de alte specii valoroase (stârcul pitic, acvila de munte, eretele de stuf, eretele vânăt, cârstelul de câmp, fluierarul de mlaştină, pescăruşul albastru, fâsa de câmp, silvia porumbacă, sfrânciocul cu frunte neagră, sfrânciocul roşiatic). În împrejurimi au fost identificate şi specii de plante endemice (Centaurea ruthenica), de asemenea de dorit a fi protejate de dispariţie.

Economia locală de bazează îndeosebi pe creşterea plantelor tehnice şi a porumbului. Cultura păioaselor este de asemenea prezentă, iar secundar creşterea animalelor (bovine) şi cu totul insular pomicultura. O altă ramură a economiei prezentă aici o reprezintă sectorul transporturilor feroviare, halta Cânepişti deservind atât transportul de persoane, cât şi al produselor agricole realizate pe plan local.

Câteva poze realizate aici la data de 6 august 2013:

 Fig. 2 - Vedere de ansamblu a hotarului Cânepişti  - municipiul Turda

Fig. 3 - Lunca largă a Văii Florilor, iar în plan îndepărtat se distinge calea ferată care deserveşte hotarul Cânepişti  - municipiul Turda

Fig. 4 - Fermă agricolă în hotarul Cânepişti  - municipiul Turda