Hotarele Turzii - 9. Fâneţele Turdenilor

Fâneţele Turdenilor este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, în perimetrul bazinului unui afluent pe stânga al Văii Florilor, afluent care izvorăşte de sub Dealul Ordingheşu Mare (456 m).

Fâneţele Turdenilor este conectat cu municipiul Turda, urmând drumul comunal DC 69A, care urcă de-a lungul pârâului Valea Florilor, dinspre cartierul Lut al oraşului Câmpia Turzii, traversând hotarul Petrilaca, în direcţia Cânepişti / Ploscoş, circa 5,2 km, iar apoi la dreapta, pe un drum local, care urcă de-a lungul unui afluent pe stânga al Văii Florilor, încă 1,5 km. Drumul de acces DC 69A e pavat cu piatră, dar în unele locuri prezintă o deteriorare avansată, iar apoi drumul local de acces spre acest hotar trece printr-un vad, fără a avea un pod de acces, iar apoi unele sectoare prezintă denivelări mari. În continuare, spre nord, drumul DC 69A, face legătura cu hotarul Cânepişti (unde există şi o haltă de cale ferată, la circa 2,5 km de aici). Din apropiere, din hotarul Petrilaca, există o conexiune directă cu municipiul Turda, prin drumuri locale care străbat hotarele Hărcana şi apoi Sfântu Ion II. Alte drumuri locale, peste cumpăna de ape a Dealului Ordingheşu Mare, fac legătura  cu alte localităţi din împrejurimi: Morţeşti (comuna Ceanu Mare), respectiv Viişoara.

Poziţia GPS a hotarului Fâneţele Turdenilor este: 46.603458 ° latitudine nordică, 23.876825 ° longitudine estică (46°36'12.5"N, 23°52'36.6"E).

Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Fâneţele Turdenilor din extravilanul municipiului Turda

Hotarul Fâneţele Turdenilor nu are în prezent nici o gospodărie permanentă, fiind întâlnite doar urme mai vechi de locuire, de-a lungul drumului local de acces, la altitudini medii (în strânsă legătură cu prezenţa apei freatice şi a infrastructurii de acces).

Ca şi limite ale hotarului Fâneţele Turdenilor, întâlnim spre nord hotarul Şerpeşti (aparţinând comunei Ploscoş), spre est extravilanul satului Viişoara, spre sud hotarul Petrilaca, iar spre vest hotarele Petrilaca şi Cânepişti.

Etimologia acestui hotar este legată de prezenţa în acest loc a unei mari suprafeţe de fâneaţă (păşune), care aparţine locuitorilor oraşului Turda.

Relieful se prezintă sub forma unor coline joase, sub forma unui amfiteatru larg, suprapus bazinului de colectare a unui pârâu local, afluent pe stânga al Văii Florilor, cu numeroase alunecări de teren lenticulare.

Altitudinea maximă se înregistrează spre limita nordică – 456 m (Dealul Ordinghesu Mare), iar cea minimă spre limita vestică – 353 m (în arealul de subsidenţa suprapus culoarului Văii Florilor), altitudinea medie fiind de circa 405 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart în partea sudică şi estică. Acest ecart este caracteristic şi altor hotare turdene suprapuse unor bazine hidrografice secundare, suspendate faţă de pâraiele colectoare principale (cazul hotarelor Crăciuneşti, Porteşti). Fundamentul reliefului este format cu preponderenţă din depozite ale Buglovianului (gresii şi argile carbonatice nisipoase).

Hidrografia este reprezentată un pârâu local, afluent pe stânga al Văii Florilor, care îşi adună apele de sub Dealul Ordingheşu Mare.

Vegetaţia locului este specifică pajiştilor secundare cu tufărişuri, în mare parte astăzi exploatate sub forma de fâneţe sau păşuni, şi doar insular areale înguste, de-a lungul pârâului, cu vegetaţie hidrofilă.

Economia locală de bazează îndeosebi pe exploatarea fâneţelor existente ca plante de nutreţ, iar, în mod conex, creşterea animalelor.

Câteva poze realizate aici la data de 6 august 2013:

Fig. 2 - Urme de locuire în hotarul Fâneţele Turdenilor - municipiul Turda

Fig. 3 - Alunecări de teren lenticulare pe versanţii din hotarul Fâneţele Turdenilor - municipiul Turda

Fig. 4 - Drumul de acces spre hotarul Fâneţele Turdenilor (municipiul Turda) traversează un vad

Fig. 5 - Periferia vestică a hotarului Fâneţele Turdenilor (municipiul Turda) şi vârful Ordingheşu Mare (456 m)