Hotarele Turzii - 20. Sfântu-Ion (Sfântu-Ion II)

Sfântu-Ion este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut sub numele T9 (Trupul 9), sau Sfântu-Ion II. În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Aleea Pietroasa.

Trupul Sfântu-Ion (II) este situat pe malul drept al pârâului Valea Sărată, aproape de confluenţa acestuia cu râul Arieş, pe terasele de la nord de râul Arieş, sub Dealul Viilor.

La Sfântu-Ion (II) se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din cartierul Poiana de la  intrarea în Stadionul Municipal, la dreapta, pe un drum pavat cu piatră (Str. Salciei), apoi prima la stânga (Aleea Sportului), care continuă pe lângă stadion, traversează la un moment dat digul şi apoi râul Arieş, continuându-se dincolo de Podul Poiana prin Aleea Pietroasa. De la intrarea în Stadionul Municipal şi până în centrul hotarului Sfântu-Ion (II), pe drumul prezentat mai sus, sunt circa 1,1 km. Alte drumuri locale, în mare parte nepavate sau cu un pavaj deficitar, fac legătura între Sfântu-Ion (II) şi cartierul Băile Sărate (prin Str. Sfântul Ion), sau cartierele din vecinătate – Hărcana, Pârâul Porcilor, Unirea. În timpul verii, la ape mici ale Arieşului, o cărare ce însoteşte malul stâng al râului Arieş, spre amonte, face legătura dinspre Sfântu-Ion (II) spre fostul cătun Buha (Sfântu-Ion I).

Adresa trupului Sfântu-Ion (II) este Turda, Aleea Pietroasa, având următoarea poziţie GPS: 46.569473 ° latitudine nordică, 23.830034 ° longitudine estică (46°34'10.1"N, 23°49'48.1"E).

Fig. 1 - Schiţa generală a trupului Sfântu-Ion II din intravilanul municipiului Turda

În trecut (2007), primăria Turda inventaria un număr de 35 de gospodării figurând pe adresa hotarului Sfântu-Ion (dar îngloba aici şi pe cele din hotarul Buha / Sfântu-Ion I). În prezent, există 32 de gospodării doar în hotarul Sfântu-Ion (II), fără a le contabiliza pe cele din hotarul Buha, tratat acum separat.

Ca şi limite ale trupului Sfântu-Ion (II), întâlnim spre nord hotarul Pârâul Porcilor, spre est Trupul 10 (T10 / Trupul Hărcana), spre sud municipiul Turda (cartierul Poiana), iar spre vest Trupul 8 (T8 / Trupul Buha / Trupul Sfântu-Ion I).

Denumirea acestui trup de intravilan derivă din alte toponime locale, împrumutând de la acestea numele – drumul Sfântu Ion (drumul care face legătura între Băile Sărate şi Valea Sărată aproape de confluenţa acesteia cu Arieşul), pârâul Sfântu Ion (denumirea alternativă a cursului median şi inferior al pârâului Valea Sărata). Rădăcina cea mai veche a denumirilor locale Sân Ion / Sfântu(l)(-)Ion se pare ca este o veche basilică romanică care ar fi avut hramul Sfântului Ioan (în maghiară Szent János) ale cărei urme s-au pierdut încă din secolul al XIX-lea, aflată în vatra unei mai vechi aşezări care a continuat locuirea unui sat distrus de tătari în anul 1285 (Moșia Curteanului / Udvarnoktelek, a cărui existenţă este amintită încă din anul 1177, în diploma regelui Imre / Emerich din dinastia Árpád). Puţin mai la nord de actuala vatră a existat o altă veche localitate distrusă de tătari în anul 1241, şi anume pe un afluent de stânga al Văii Sărate în direcţia Văii Florilor – Kölyköd (cunoscut şi sub denumirile de Kölked sau Külked). Un pic mai spre vest de la locul numit Kölyköd, nu departe de vărsarea Văii Porcilor în Valea Sărată se află ruinele unei aşezări din perioada romană cunoscută sub denumirea "Fântâna Sf. Ioan".

În partea de vest a Trupului Sfântu-Ion (II), se află o atracţie turistică locală – cascada Gâtu Poienii, la contactul spectaculos al apelor râului Arieş cu un strat geologic mai dur, o continuare spre sud a anticlinalului desprins din Dealul Viilor. Periodic, părţi din masele depozitelor sedimentare cantonate în abruptul Dealului Viilor  sunt relocate în albia râului Arieş, în urma mecanismului de subsăpare exercitat de malul concav al râului, supus eroziunii accentuate mai ales la ape mari. În secţiunea abruptului Dealului Viilor de la Gâtu Poienii, se pot admira o sumedenie de straturi geologice.

Per ansamblu, activităţile turistice din hotarul Sfântu-Ion (II) sunt impulsionate, pe lângă atracţiile cadrului natural şi de vestigiile istorice amintite mai sus, deşi acestea din urmă sunt mai puţin cunoscute de publicul larg. Un atuu îl reprezintă şi relativa accesibilitate, fiind amplasat la doar 1 km de o altă zonă de agrement în dezvoltare a oraşului (Stadionul Municipal, Bazinul de Înot, o viitoare Sală Polivalentă). Hotarul Sfântu-Ion (II) este un vechi loc de promenadă al turdenilor, malurile râului Arieş, odinioară împădurite şi mai pitoreşti, acum suferind o influenţă antropică tot mai pronunţată. Amatorii de picnic, plimbări, dar şi pescarii obişnuiesc să aleagă acest loc aflat în imediata apropiere a oraşului, pentru destindere.

Relieful se prezintă sub forma unei terase largi (terasa a I-a) a luncii râului Arieş, spre sud, secondată de un versant abrupt al Dealului Viilor spre nord (front de cuestă), şi un larg con de dejecţie la confluenţa pârâului Valea Sărată cu Arieşul.

Altitudinea maximă se înregistrează spre limita nord-vestică – 376 m (Dealul Viilor), iar cea minimă spre limita sud-estică  – 305 m (la confluenţa pârâului Valea Sărată cu râul Arieş), altitudinea medie fiind de circa 340 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart mai ales în partea centrală. Fundamentul reliefului este format îndeosebi din depozite sedimentare ale Buglovianului (gresii şi argile carbonatice nisipoase), periferic fiind întâlnite sedimente depuse în Holocenul superior (pietrişuri şi nisipuri, spre periferia sudică, la altitudini foarte joase), respectiv sedimente ale Pleistocenului superior (blocuri, pietrişuri, nisipuri, spre periferia nordică, la altitudini mai mari).

Hidrografia este reprezentată de râul Arieş, cu afluentul său de stânga, pârâul Valea Sărată (Pârâul Sărat Mare / Pârâul Sfântu Ion).

Vegetaţia locului este specifică pădurilor de foioase, dar întâlnim şi plantaţii de pin, în scopul declarat reducerii eroziunii (s-a dovedit apoi că nu a fost soluţia cea mai adecvată). Lunca Arieşului, ocupată odinioară cu păduri de luncă (bercuri), a fost defrişată, în scopul extinderii suprafeţelor de păşune. În partea nordică a hotarului Sfântu-Ion (II), deasupra frontului de cuestă, există o vegetaţie stepică secundară, pe soluri cernoziomice.

Economia locală de bazează îndeosebi pe viticultură şi pomicultură, iar secundar este prezentă creşterea animalelor (bovine, ovine), iar pe suprafeţe cu totul restrânse cultivarea plantelor (legume, porumb, păioase).

Câteva poze realizate aici în datele de 8, respectiv 30 august 2013:

Fig. 2 - Drumul Sfântul Ion care face legătura între hotarul Sfântu-Ion II şi cartierul Băile Sărate din oraşul Turda

Fig. 3 - Lunca râului Arieş (vedere dinspre hotar Sfântu-Ion II)

Fig. 4 - Turmă de oi pascând pe abruptul sudic al Dealului Viilor (hotar Sfântu-Ion II)

Fig. 5 - Sub abruptul Dealului Cioara, pe raza hotarului Sfântu-Ion II

Fig. 6 - Podul Poienii (vedere dinspre hotar Sfântu-Ion II)

Fig. 7 - Rămăşiţe ale vechilor păduri de luncă (bercuri) din hotarul Sfântu-Ion II

Fig. 8 - Firidă în abruptul Dealului Viilor, lângă Gâtu Poienii (vedere dinspre hotar Sfântu-Ion II)

Fig. 9 - Abruptul Dealului Viilor erodat de râul Arieş la Gâtu Poienii (vedere dinspre hotar Sfântu-Ion II)

Fig. 10 - Gospodării în Hotarul Sfântu-Ion II (în prezent Aleea Pietroasa, municipiul Turda)

Fig. 11 - Turda, Aleea Pietroasa (hotar Sfântu-Ion II)

Fig. 12 - Păşune pe lunca râul Arieş în hotarul Sfântu-Ion II

Fig. 13 - Apariţia unor sâmburi de sare în frontul de cuestă de pe Dealul Viilor (hotar Sfântu-Ion II)

Fig. 14 - Pârâul Valea Sărată (hotar Sfântu-Ion II)