Când eşti într-o relaţie care te împiedică să fii tu insuţi, nu îţi vei găsi liniştea. Nici dacă vei avea răbdare toată viaţa, nu se va schimba nimic.
Relaţiile care te micşorează, te consumă, care te
împiedică să fi tu însuţi, să îţi exprimi autenticitatea, să îţi expui fără
griji vulnerabilităţile, nu sunt durabile. Le vei suporta un timp, cu eforturi
tot mai mari, dar va veni o zi în care te vei gândi la tine cu tristeţe: unde
eşti tu? Nu cumva trăieşti viaţa altora, şi nu pe a ta?
Îţi e groază de faptul că lumea te va judeca, dacă
vei ieşi din zona de confort şi îţi vei asuma puterea personală? Îţi pasă de ce spune lumea, care nu cunoaşte pe de-a întregul experienţa ta de viaţă şi
calea ta personală? Unde era lumea când tu aveai cea mai mare nevoie de ajutor?
Până la urmă trăieşti viaţa lumii, sau doreşti să trăieşti viaţa ta, asumată,
după propria menire şi dorinţă?
Lumea e plină de oameni egoişti şi imaturi, care
doresc doar să te transforme după nevoile lor personale, în timp ce ei nu fac
eforturi să te accepte aşa cum eşti şi nici nu sunt de acord să te exprimi
autentic. Acei oameni te fac să regreţi impulsurile sincere şi dorinţa de a
oferi totul. Nu poţi să simţi împlinire atunci când tu poţi oferi imens, iar
oamenii nu ştiu să se descurce cu o inima ca a ta, simt că dragostea ta este
prea mare. Nu poţi fi viu, cu adevărat, alături de oameni care nu caută iubirea
pe care tu o cauţi, sau nu înţeleg pur şi simplu cum să te iubească.
Nu poţi fi iubit în doze mici sau doar la jumătate
sau să trăieşti alături de oameni care pur şi simplu te folosesc aşa cum este
convenabil pentru ei. Dacă e aşa, dă drumul acelei “iubiri” cu vibraţii scăzute, de care ajungi să te
îndoieşti; dacă tu cauţi altceva, acest gen de iubire nu e pentru tine. Când
vei avea puterea de a merge mai departe dintr-o relaţie care nu dă naştere
dorinţei de a îmbunătăţi sau de a iubi mai puternic, abia atunci va intra în
viaţa ta pacea.
Acolo unde propria ta stare psihică nu e deloc
sănătoasă, tot ce construieşti devine instabil şi nesigur, persoana lângă care
eşti nu te face să te simţi viu şi încrezător, nu este locul tău. Când
părăseşti un astfel de loc care nu te onorează, care doar îţi consumă energia,
îţi regăseşti liniştea interioară, creşti ca persoană şi ca stimă de sine,
începi să te iubeşti cu adevărat. Iar dacă te iubeşti şi te respecţi pe tine,
emani această stare şi în exterior, şi vei atrage energii pe aceeaşi lungime de
undă cu tine.
Atunci când creezi spaţiu, când îţi menţii
vibraţiile la un nivel ridicat, ajungi să atragi exact ceea ce ai nevoie. Tu te
(re)conectezi la vibraţia iubirii şi vei recunoaşte foarte uşor oamenii care
fac acelaşi lucru, iar unul dintre aceştia e cu adevărat Omul tău, care ţi se
va aşeza alături, fără ca să îl cauţi, sau să forţezi cu ceva, pur şi simplu va
veni poate din nimic, sau din partea unei persoane căreia până atunci nu îi
dădeai multă importanţă. Iubirea adevărată e o scânteie care te aprinde, te
inspiră să devii mai bun, mai blând, mai îndrăzneţ, e o gură de aer proaspăt,
nu ar trebui să simţi deloc că te consumă sau limitează.
When you are in a relationship that prevents you
from being yourself, you will not find peace. Even if you have patience all
your life, nothing will change.
Relationships that diminish you, consume you, that
prevent you from being yourself, from expressing your authenticity, from
exposing your vulnerabilities without worries, are not lasting. You will endure
them for a while, with increasing effort, but there will come a day when you
will think of yourself with sadness: where are you? Don't you live the life of
others, not your own?
Are you afraid that people will judge you if you
step out of your comfort zone and assume your personal strength? Do you care
what the world tells you, which does not fully know your life experience and
your personal path? Where was the world when you needed it most? After all, do
you live the life of the world, or do you want to live your life, assumed,
according to your own purpose and desire?
The world is full of selfish and immature people,
who just want to transform you according to their personal needs, while they do
not make an effort to accept you as you are and do not agree to express
yourself authentically. Those people make you regret sincere impulses and the
desire to give your all. You can't feel fulfillment when you can offer
immensely, and people don't know how to deal with a heart like yours, they feel
that your love is too great. You can't really be alive with people who aren't
looking for the love you're looking for, or they just don't understand how to
love you.
You can't be loved in small doses or only half or
live with people who simply use you as they see fit. If so, let go of that
"love" with low vibrations, which you come to doubt; if you are
looking for something else, this kind of love is not for you. When you have the
strength to move forward in a relationship that does not give rise to the
desire to improve or to love more strongly, only then will peace enter your
life.
Where your own mental state is not healthy at all, everything you build becomes unstable and insecure, the person you are with does not make you feel alive and confident, it is not your place. When you leave such a place that does not honor you, that only consumes your energy, you find your inner peace, you grow as a person and as self-esteem, you begin to truly love yourself. And if you love and respect yourself, you emanate this state on the outside as well, and you will attract energies on the same wavelength as you.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu