vineri, 31 octombrie 2008

Islamismul


Scapaţi de pustiul Saharei, în drum spre Kairouan, singurul oraş sfânt islamic din Africa, am prins o poveste despre islamism si istoria acestei religii.

Dacă aveţi completări sau corecţii de făcut, vă rog să interveniţi prin comentarii. Repet, am auzit povestea pe drumul spre Kairouan, si cum am avut un pic de timp liber, am scris-o pe hârtie.

Mahomed s-a născut într-o familie săracă. Tatăl său a murit foarte timpuriu, iar apoi şi-a pierdut si mama, la frageda vârsta de 12 ani.


Tânărul Mahomed a fost crescut de unchiul său, un om înstărit, care l-a trimis cu caravanele de cămile să inveţe negoţul. În scurt timp, moare şi unchiul lui Mahomed, oar acesta rămâne în îngrijirea bunicii sale.

Mahomed ajunge căpetenie de caravană şi devine un negustor priceput. Afacerile îi merg foarte bine, iar în scurt timp adună o avere considerabilă.

Se căsătoreşte cu o femeie bogată, tot din rândul negustorilor, se spune că din interes, femeia fiindu-i prezentată de către rude.

În timp, ajunge să-şi îndrăgească soţia şi va avea împreună cu aceasta mulţi copii. Însă toţi copiii lui Mahomed vor muri la o vârstă foarte fragedă, cu excepţia unei singure fiice – Fatima.

Fatima va fi în centrul atenţiei lui Mahomed.

În unele dintre călătoriile sale cu caravanele, Mahomed, obişnuind să mediteze, are nişte revelaţii. Nu le va împărtăşi nimanui mult timp, pentru că este nedumerit în privinţa acestora, neştiind dacă vin de la Dumnezeu ori de la diavol. După un anumit timp îi va spune soţiei sale despre aceste revelaţii.

Soţia sa îl povăţuieşte că aceste revelaţii pot veni numai de la Dumnezeu, iar Mahomed, neştiind carte şi neştiind să scrie, îşi angajează un scrib, căruia îi va dicta experienţele sale în stare de transă.

Aşa se va naşte Coranul, cartea sfântă a musulmanilor. Lui Mahomed i se arată în starea de transă îngerul Gabriel, iar Mahomed îi dictează scribului tot ce aude.

Mahomed trăieşte în Mecca. Pe acea vreme, oamenii de acolo se rugau la tot felul de zei, iar cârmuitorii oraşului se temeau de Mahomed să nu le ştirbească autoritatea, convertind oamenii la o nouă religie.

Mahomed va fi urmărit, prins şi închis. După ce va ieşi din închisoare, se va stabili la Medina, unde converteşte la noua religie multă lume, iar cei care se vor împotrivi vor fi convinşi cu sabia.
Medina devine musulmană. Conducătorii oraşului Mecca trimit armata pentru a înfrânge rezistenţa lui Mahomed, iar acesta îi va învinge, apoi va cuceri Mecca.

Se spune ca Mahomed a murit în transă, sufletul său părăsind corpul şi s-a ridicat la cer.

După plecarea lui Mahomed din lumea pământească, vor fi mari frământări în rândul islamismului. Îl va urma în rândul cârmuirii bisericii nepotul său, fiul Fatimei. Urmaşii acestuia vor întemeia dinastia Fatimidă şi vor conduce mult timp biserica musulmană.

Cei doi preoţi ai lui Mahomed nu sunt de acord cu cârmuirea bisericii numai de către descendenţii de sânge ai lui Mahomed. Apare astfel scindarea lumii musulmane în şiiţi şi sunniţi.

Şiiţii vor susţine descendenţa directă ai urmaşilor lui Mahomed. Sunniţii se împotrivesc acestei orientări.

Oricine îşi mărturiseşte credinţa în biserică poate deveni musulman. Nimeni nu are voie însă să convingă cu forţa pe cineva să adere la islamism, peste credinţa persoanei în cauză, nici islamicii şi nici alţii din exterior.

Condiţiile pentru a fi un credincios adevărat sunt următoarele:
- mărturisirea credinţei;
- rugăciunea (de 5 ori pe zi, la anumite ore);
- pelerinajul la Mecca;
- respectarea postului Ramadan (1 lună pe an).

În timpul Ramadanului nu se mănâncă şi nici nu se bea apă de la răsăritul la apusul soarelui, timp de o lună.

Rugăciunile se fac după răsărit şi înainte de apus şi nu în timpul acestora, tocmai pentru a nu fi confundaţi cu credinţa vechilor egipteni care se rugau zeului Amon Ra (soarele), ca să nu se creadă cumva că musulmanii se roagă la soare.

Iniţial, credincioşii musulmani aveau poruncă să se roage de 50 de ori pe zi, aşa cum stă scris în Coran. Se spune că Mahomed, văzând că 50 de rugăciuni pe zi sunt peste puterile oamenilor, a mijlocit pe langă divinitate micşorarea numărului acestora, obţinând numai 5 rugăciuni obligatorii pe zi.

Islamicii recunosc şapte nivele ale cerului, pe cel de-a şaptelea fiind Dumnezeu.

Raiul musulman aduce pentru bărbaţii ajunşi acolo fecioare virgine, iar femeilor copii mulţi şi posibilitatea de a se îngriji de ei.

Contradicţiile dintre Islam şi Creştinism:
- Musulmanii nu îl acceptă pe Iisus ca fiu al lui Dumnezeu, ci doar ca profet, nefiind de acord că Dumnezeu poate avea un fiu născut din femeie.
- Musulmanii afirmă că doar Coranul este cartea sfântă, pentru că Biblia a fost modificată în timpurile străvechi de către preoţii creştini, fiind eliminate anumite părţi sub pretextul că nu pot fi întelese de către credincioşi, iar traducerea Bibliei a scăpat de asemenea sensul anumitor părţi din ea. Pe de altă parte, musulmanii susţin Coranul ca fiind scris întocmai după revelarea îngerului Gabriel în faţa lui Mahomed.
- Mahomed este considerat a fi ultimul profet şi cel mai important dintre profeţi, conform Islamismului. Se spune că Domnul, văzând rătăcirea oamenilor, a mai trimis odată Cuvântul Său prin profetul Mahomed, pentru a schimba lumea.

3 comentarii:

the spool artist spunea...

wow, such an exquisite looking dome! wish i could understand your language so i could read about it more!

cheers from cambodia!

gede spunea...

nu te supara, nu e corect ceea ce spui acolo. tu nu vorbesti despre islamism, tu vorbesti despre islam. sunt doua lucruri cu totul diferite. islamul este religia, iar islamismul miscarea radicala bazata pe religia islamului.

Florin Coman spunea...

@Dumitrita
Nu ma supar.
Eu insa consider ca vorbesc despre islamism, si incepand sa vorbesc despre islamism am facut o introducere despre islam, pentru a putea fi inteleasa mai bine aceasta miscare. Si nu este vorba despre o miscare radicala, epitetul radicala este potrivit doar acelor aripi islamiste care denatureaza adevaratele invataturi ale islamului si manipuleaza anumite grupuri de oameni sa savarseasca acte reprobabile. Nu putem generaliza islamici=radicali, jihadisti. In plus, acele miscari radicale isi dovedesc marsavia chiar prin faptul ca manipuleaza si lupta de multe ori chiar in dauna intereselor propriilor "frati intru religie", impotriva poporului din care fac parte, de care se foloseste si pe care il indobitoceste si exploateaza si seamana ura. Refuz sa cred ca islamul e o miscare radicala privit in ansamblu, si doar anumite fractiuni, manipulatoare, fac asta. Islam e si in Oman, si in Emiratele Arabe Unite, si calea lor e deja un model pentru lumea islamica.
Astept opinia ta, detalii, sunt curios si deschis la opinii noi.

Florentis