Sahara Journal - Monastir (II)

Prima vedere, la aterizare pe Monastir, dezvăluie nişte incinte ciudate, un fel de heleştee cu apă marină, pentru extragerea şi procesarea sării.

Fortul Monastirului, cel mai vechi şi mai important din Tunisia, datează din anul 796, ridicat de un general al celebrului Harun ar-Rashid.

Monastirul a fost prima fortăreaţă religioasă în care s-a permis accesul femeilor.

De la Monastir ieşim la auostrada G 1, care vine dinspre capitala Tunis şi se îndreaptă spre sud, spre Sfax, cel mai important centru industrial al Tunisiei.

Traversăm o zonă cu lacuri sărate, secate, de tip sebkha, un fel de „deşerturi de sare”, formate din depozite de gips şi anhidrite, cu cruste de săruri. Din loc în loc se pot zări plantaţii de măslin, tot mai anemice, cu o distanţă foarte mare între copaci, pentru ca rădăcinile lor să se poată dezvolta pe o suprafaţă mai mare, proporţională cu reducerea fertilităţii şi umidităţii solului.